Voucherele de vacanță, planificate pentru 2027, cu valoarea de 1.000 de lei

După ce voucherele au adus creșteri semnificative, atât în turism și industriile conexe, cât și la bugetul statului, din taxe și impozite, cifrele anuale au arătat clar ce diferențe au fost între anii 2018-2024 și 2024-2026, astfel încât astăzi se pot face calcule pe baza evoluției turismului din anii anteriori, pentru a se estima inclusiv creșterea încasărilor la bugetul statului, după creșterea valorii acestora și eliminarea măcar a unei părți din plafonări. Cu toate că ar fi de dorit revenirea la valoarea inițială a voucherelor, de 1.450 de lei, bugetul pentru anul 2027 ar putea să nu suporte acest efort, dar surse din mediul de afaceri susțin că s-a discutat deja o creștere până la 1.000 de lei brut. Un patronat din turism a transmis către Ministerul Economiei și o listă cu 18 propuneri pentru relansarea acestui sector de activitate.

Problema voucherelor de vacanță s-a pus mai ales anul acesta, când hotelierii și agențiile de turism au constatat o cădere fără precedent a gradului de ocupare și a încasărilor, mai ales în zonele din țară care s-au ridicat după introducerea acestei măsuri, în anul 2018. Mecanismul din spatele acestor vouchere a fost conceput astfel încât să ajute turismul intern și industriile conexe să se dezvolte, pe o perioadă îndelungată, în pachetul inițial de măsuri fiind incluse și investițiile în agrement și balneo.

După 2018 s-au putut observa creșterile anuale care au avut la bază acordarea voucherelor de vacanță și investițiile. 

În anul 2020, specialiștii de la Academia de Studii Economice (ASE) București au făcut un studiu care arăta că fiecare leu cheltuit prin voucherele de vacanţă generează 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,36 lei la capitalul firmelor HoReCa şi 0,10 lei la capitalul agenţiilor de turism, iar fiecare 64.359 de lei utilizaţi cu voucherele de vacanţă contribuie la crearea unui nou loc de muncă. Specialiștii recomandau acordarea în continuare a acestor vouchere, având în vedere mai ales faptul că România este o ţară foarte dependentă de consum – care generează aproape de 80% din PIB.

Efectele dezastrului, în cifre anuale

După tăierea fondurilor pentru voucherele de vacanță s-au văzut imediat efectele devastatoare. Statisticile oficiale arată că 2018, primul an în care s-au acordat voucherele de vacanță, a fost un an de creștere semnificativă, cu 12,80 de milioane de turiști cazați în hotelurile, pensiunile și apartamentele de închiriat din România, cu un număr de 28,44 de milioane de înnoptări, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Anul 2019 a adus un vârf istoric, cu 13,29 de milioane de turiști cazați și 29,87 de milioane de înnoptări. Anul 2020 a venit cu o scădere cauzată de pandemie, dar reprezentanții mediului de afaceri au recunoscut că tot voucherele de vacanță au salvat situația, cu 6,39 milioane de turiști cazați și 14,44 milioane de înnoptări. 2021 a crescut tot datorită voucherelor, la 9,37 milioane de turiști cazați și 20,74 de milioane de înnoptări. A urmat o nouă creștere, în 2022, la 11,30 de milioane de turiști și 24,52 de milioane de înnoptări, la fel fiind și în 2023, cu 13,64 milioane de turiști cazați și 29,17 milioane de înnoptări, la nivelul din 2019. 2024 a fost primul an în care s-a depășit recordul din 2019, cu 14,25 milioane de turiști cazați și 30,19 milioane de înnoptări, iar scăderile au început din 2025, când s-a ajuns înapoi, la 13,91 de milioane de turiști cazați și 29,48 de milioane de înnoptări, estimarea pe anul acesta fiind o scădere cu cel puțin același procent ca anul anterior. 

În toată această perioadă analizată, românii au reprezentat peste 80% din totalul turiștilor, creșterile și scăderile venind din acordarea voucherelor de vacanță, conform tuturor analizelor făcute de mediul de afaceri. 

Citește și Chirie subvenționată și transport la jumătate de preț pentru tineri. Aleșii care susțineau austeritatea au devenit darnici peste noapte

Creșterile și scăderile, în funcție de valoarea voucherului

Valoarea inițială a voucherelor de vacanță a fost de 1.450 de lei, crescând la 1.600, în 2024, pentru a genera o creștere accelerată în turism și a încasărilor la bugetul statului, dar Guvernul Bolojan le-a diminuat și a introdus un plafon salarial peste care nu se mai pot acorda, introducând și impozitarea acestora, până când valoarea netă a unui voucher a ajuns la 640 de lei (800 de lei brut). 

Inițial, atunci când s-a diminuat valoarea voucherelor, la jumătate, statul a impus și cheltuirea aceleiași sume, dar nete, din partea beneficiarilor, renunțând apoi la cerințele suplimentare, pentru a nu crea mai mult haos pe piață. Problema s-a pus în legătură cu documentele doveditoare pentru care s-ar fi putut face și dosare penale pentru cei care deși cheltuiau acei bani, nu puteau aduce justificarea.

După reducerea la mai puțin de jumătate a sumei acordate de stat, la care s-au adăugat plafonările în funcție de salarii – mai întâi plafonul fiind la 8.000 de lei, apoi la 6.000 de lei salariul maxim până la care se acordă voucherele -, s-a constatat o prăbușire a pieței voucherelor de vacanță, vizibilă în scăderea totale a tichetelor emise, cu peste 60% – de la 1,93 de miliarde de lei din vouchere, în 2024, s-a ajuns la numai 783,7 milioane de lei în 2025. Anul acesta, datele Ministerului Finanțelor arată o valoare totală a voucherelor de vacanță achiziționată de angajatori de numai 491,07 milioane de lei, adică o scădere de 70,63% față de 2024, în primele 10 luni ale anului 2026. De asemenea, numărul de vouchere emise a scăzut cu 66%, față de 2024, din cauza restrângerii succesive a numărului de beneficiari eligibili, după plafonare.

S-a înregistrat și o reducere semnificativă a decontărilor din turism, cu peste 50% anul acesta, la plățile din vouchere către spațiile de cazare și unitățile de alimentație publică. Evoluția cifrelor arată că în această perioadă a scăzut numărul de înnoptări cu aproape 1 milion, după introducerea măsurilor de diminuare a valorii voucherului și plafonările succesive, prima cădere bruscă înregistrându-se în anul 2025, când numărul de turiști români care au ales să se cazeze în țară a scăzut cu 4,5% față de 2024.

Valul de falimente vine cu șomaj și cheltuieli suplimentare

Anul trecut, unii hotelieri și-au calculat pierderi de peste 40%, față de 2024, din cauza scăderii valorii și a numărului de vouchere de vacanță, iar situația s-a agravat anul acesta. Conform calculelor făcute de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), în 2025 s-a înregistrat o scădere de 240 de milioane de euro, bani „economisiți” de Guvern, prin măsura reducerii voucherelor de vacanță, dar statul nu a returnat în turism nici măcar un leu din acești bani și s-au decontat cu 30% mai puțini bani față de anul anterior, valul de scăderi continuând în 2026. Singurul beneficiu din 2026 a fost acela că s-a renunțat la declarația și coplata angajatului, valoarea unui voucher rămânând la 800 de lei – sumă impozabilă, cea netă fiind de numai 640 de lei net, dar a scăzut plafonul salarial până la care se pot acorda aceste vouchere, de la 8.000 de lei net, la 6.000 de lei net, ceea ce a generat noile scăderi pe tot sectorul turism, anul acesta.

Cele mai afectate au fost zonele mai puțin vizitate, care în perioada de „glorie” a voucherelor de vacanță s-au bucurat de creșteri spectaculoase ale gradului de ocupare, dar au rămas fără turiști după reducerea la jumătate a valorii voucherelor și plafonările succesive, în funcție de salariu. A urmat valul de falimente și scoaterea la vânzare a hotelurilor și pensiunilor. 

Zona Bran este una dintre cele mai afectate, în ultimii doi ani, zona Făgărașului, dar și zone altă dată foarte vizitate, precum Valea Prahovei, Litoralul și Delta Dunării. Din afacerile închise se mai generează și creșteri ale șomajului și cheltuieli suplimentare ale statului pentru plata indemnizațiilor de șomaj, în timp ce încasările de la firmele falimentate și din impozitele pe salarii nu mai ajung la buget. 

Pentru o revenire la cifrele din 2024, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a propus creșterea valorii voucherelor de vacanță cel puțin la 1.000 de lei, iar în urma unor discuții preliminarii cu membrii Guvernului, ar fi posibilă această creștere, pentru anul viitor.

18 măsuri propuse pentru relansarea industriei ospitalității

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a transmis o listă cu 18 propuneri pentru relansarea turismului, fără mari eforturi financiare din partea statului. Astăzi, la întâlnirea care va avea loc între reprezentanții sindicatelor și premierul României, vor fi prezentate și măsurile referitoare la zona balneo, de unde statul ar putea avea beneficii majore, cu mici investiții. Propunerile privind bazele de tratament vor fi prezentate de Federația Sindicală din Turismul Românesc, membră în confederația Meridian. 

Prima și cea mai importantă măsură propusă de FPTR este prelungirea acordării voucherelor de vacanță pentru personalul din sistemul public, cu păstrarea condițiilor actuale și majorarea sumei brute de la 800 de lei la 1.000 de lei. A doua măsură: Acordarea voucherelor de vacanță și angajaților din mediul privat, în aceleași condiții de care beneficiază personalul din sistemul public, fără a influența cheltuielile operatorilor economici, cu limită maximă de 25% din plafonul fiscal aplicabil sponsorizărilor, calculat potrivit Codului fiscal, fără depășirea a 5% din impozitul pe profit datorat (așa cum a existat deja o propunere legislativă formulată de fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, de la început).

„Măsura stimulează cererea de servicii de cazare și turism intern și oferă angajaților un beneficiu extrasalarial. Măsura nu presupune alocarea directă de fonduri de la bugetul de stat, ci utilizarea unui mecanism fiscal în limita plafonului legal aplicabil sponsorizărilor. Diferența din plafonul legal rămâne disponibilă pentru sponsorizări”, explică FPTR, care a calculat impactul bugetar pentru circa 700.000 de salariați din mediul privat.

Patronatele mai propun crearea unui sistem național de evidență a apartamentelor în regim hotelier; reducerea cu 50% a impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea sezonieră în clădiri proiectate și construite în acest scop, un sistem național de raportare automată a datelor privind activitatea de cazare turistică etc.