Ce votează americanii în noiembrie 2026: Trump riscă să piardă Congresul, cu cea mai slabă cotă de popularitate din 1946 încoace

Statele Unite intră în ultima zi de campanie înaintea alegerilor intermediare de marți, 3 noiembrie, un scrutin care decide dacă Donald Trump își va putea continua agenda cu un Congres controlat de republicani sau va trebui să guverneze cu opoziția la comandă în cel puțin una dintre camere. Votul anticipat a atins deja un record de 48 de milioane de alegători, iar în statele care înregistrează afilierea politică a votanților, democrații înregistrați au depus o proporție substanțial mai mare din buletinele anticipate decât republicanii. Asta nu arată însă cu cine au votat și nici nu garantează o prezență totală mai mare. 
 

Ce votează americanii pe 3 noiembrie 2026

• Camera Reprezentanților. Toate cele 435 de locuri sunt scoase la vot, iar pentru majoritate este nevoie de 218. Mandatul unui reprezentant durează doar doi ani, așa că întreaga cameră se reînnoiește la fiecare rând de alegeri. Republicanii, conduși de speakerul Mike Johnson, intră în scrutin cu o majoritate extrem de strânsă. Harta este diferită față de 2024: Texasul a declanșat o neobișnuită cursă a redesenării districtelor la jumătatea deceniului, după ce Casa Albă i-a convins pe republicanii locali să adopte o hartă care le-ar putea aduce până la cinci locuri în plus. Ca răspuns, alegătorii din California au aprobat Propunerea 50, care redesenează districtele astfel încât democrații să poată câștiga încă cinci locuri. Redesenările din Missouri, Carolina de Nord și Ohio i-au lăsat totuși pe republicani în avantaj în acest război al hărților. 
• Senatul. Treizeci și trei din cele 100 de locuri sunt supuse votului în mod obișnuit, iar alte două se ocupă prin alegeri speciale, în Florida și Ohio, pentru fotoliile eliberate de Marco Rubio și JD Vance. Republicanii au în prezent o majoritate de 53-47, iar din cele 35 de locuri disputate, 22 sunt deținute de republicani și 13 de democrați. Democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri pentru control deplin, pentru că vicepreședintele JD Vance poate departaja un vot de 50-50 în favoarea republicanilor. 
• Cursele urmărite cel mai atent sunt în state care în mod normal votează republican. În Ohio, democratul Sherrod Brown l-a devansat pe republicanul Jon Husted în aproape toate sondajele de la începutul lui octombrie, cu diferențe între 2 și 6 puncte procentuale. În Texas, se înfruntă republicanul Ken Paxton și democratul James Talarico, iar în Nebraska, duelul dintre senatorul republican Pete Ricketts și independentul Dan Osborn era la egalitate, 49% la 49%, într-un sondaj YouGov actualizat pe 1 noiembrie. Maine, Iowa, Alaska, Kansas și Carolina de Nord completează lista statelor cu republicani în defensivă, în timp ce republicanii speră să câștige locurile democrate din Michigan, Georgia, New Hampshire și Minnesota. 
• Guvernatorii și statele. Sunt 36 de posturi de guvernator pe buletinul de vot, 18 deținute de democrați și 18 de republicani. Șase dintre cele șapte state-cheie de la alegerile prezidențiale își aleg guvernatorul anul acesta, între ele Michigan, unde democrata Jocelyn Benson îl înfruntă pe republicanul John James. La nivel local, 6.139 din cele 7.386 de locuri din parlamentele statelor sunt puse în joc, aproximativ 83% din total. 
• Referendumuri. Americanii nu votează doar oameni, ci și politici. Până la jumătatea lui septembrie, 132 de măsuri statale fuseseră programate pentru buletinele din noiembrie. Temele merg de la finanțarea Medicaid, sindicate, cauțiune și drept penal, până la redistricționare, avort și dreptul la căsătorie, plus cerințe de cetățenie pentru vot, buletinul de vot cu fotografie, schimbări ale alegerilor primare și votul preferențial. 
   

Pentru publicul din România, primele secții se închid pe Coasta de Est la ora 19:00 locală, adică la 02:00, ora României, în noaptea de marți spre miercuri. Rezultatele finale pot întârzia zile întregi în cursele strânse, din cauza numărării voturilor prin corespondență.

De ce este nevoie de alegeri intermediare în SUA

Alegerile intermediare sunt o consecință directă a Constituției americane. Fondatorii au vrut ca reprezentanții să fie aproape de opinia publică, așa că le-au dat mandate de doar doi ani, iar senatorii, cu mandate de șase ani, sunt reînnoiți pe tranșe de câte o treime. Rezultatul este un vot care cade exact la jumătatea mandatului prezidențial și care funcționează, practic, ca un referendum asupra președintelui și o verificare a puterii executive.

Istoria arată cât de greu este pentru partidul de la Casa Albă. Din 1946 au avut loc 20 de alegeri intermediare, iar în 18 dintre ele partidul președintelui a pierdut locuri în Camera Reprezentanților. Excepțiile au fost 1998, sub Bill Clinton, și 2002, când națiunea s-a strâns în jurul președintelui după atentate, iar republicanii au câștigat opt locuri. Popularitatea liderului contează enorm: președinții cu cote de aprobare sub 50% și-au văzut partidul pierzând în medie 37 de locuri, față de 14 locuri când aprobarea depășea 50%. 
 

Donald Trump intră în această rundă cu cifre slabe. Aprobarea sa a coborât la 30% la începutul lui octombrie, potrivit Pew Research Center, iar ultima dată când un președinte a avut un nivel comparabil atât de aproape de alegerile intermediare a fost Harry Truman, în 1946. Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos îl plasează la 32%, cu 66% dezaprobare. Pe fond se află costul vieții și războiul cu Iranul: prețurile carburanților au crescut după loviturile coordonate ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie 2026, iar 84% dintre alegătorii înregistrați spun că economia este o temă foarte importantă pentru ei. 
 

În sondajele naționale, democrații conduc cu 8,2 puncte procentuale, 51,4% la 43,2%, în media RealClearPolling. Analiștii avertizează însă că cele două camere se joacă diferit. Într-un număr special al revistei PS: Political Science & Politics, toți cei 12 prognosticieni anticipează că democrații vor câștiga Camera, dar cei mai mulți se așteaptă la o victorie republicană la limită în Senat. Pe piețele de predicție, Polymarket le dă democraților circa 92% șanse pentru Cameră și 67% pentru Senat. De cealaltă parte, Trump prezice că republicanii vor păstra atât Camera, cât și Senatul, iar sondajele au mai greșit, în ambele direcții, în trecut. 
 

Alegerile care pot schimba ultimii doi ani ai lui Trump

Indiferent de câștigători, noul Congres, al 120-lea din istoria SUA, depune jurământul în ianuarie 2027. Trei scenarii sunt pe masă.

• Democrații câștigă Camera, republicanii păstrează Senatul. Este scenariul pe care multe modele îl consideră plauzibil. Democrații ar recâștiga puterea de a emite citații, de a organiza audieri publice și de a bloca legile republicane. Consilierul Casei Albe Stephen Miller, fosta secretară pentru Securitate Internă Kristi Noem și fostul ei colaborator Corey Lewandowski sunt primii vizați de citații, potrivit democratului Robert Garcia, care ar urma să conducă investigațiile. Garcia s-a declarat „mult mai interesat de oprirea și inversarea agendei lui Trump” decât de o procedură de suspendare care nu ar trece de Senat. Și asta pentru că demiterea unui președinte cere două treimi din voturile senatorilor. Republicanii resping planul: Comitetul Național Republican îl descrie drept o „agendă a răzbunării”, nu una de guvernare. Trump însuși a avertizat: „Dacă nu câștigăm alegerile intermediare, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, le-a spus el parlamentarilor republicani în ianuarie, potrivit Newsweek. 
• Democrații câștigă ambele camere. Dacă democrații controlează și Senatul, citațiile devin aplicabile, iar martorii pot fi obligați să depună mărturie. Senatul este și camera care confirmă judecătorii federali, membrii cabinetului și ambasadorii, așa că numirile lui Trump ar depinde de opoziție. Practic, agenda legislativă a administrației ar fi blocată până în 2029, iar președintele ar rămâne cu ordinele executive și dreptul de veto. 
• Republicanii păstrează ambele camere. Ar fi o abatere rară de la tiparul istoric și i-ar permite lui Trump să-și continue programul pe baza controlului deplin asupra Casei Albe și a Congresului, inclusiv în privința bugetului, a tarifelor și a politicii externe.

Miza depășește însă anul 2027. Guvernatorii aleși acum vor supraveghea, în mai multe state-cheie, organizarea alegerilor prezidențiale din 2028, iar parlamentele statelor vor decide viitoarele hărți electorale. Votul de marți arată și direcția în care se îndreaptă electoratul american înaintea cursei pentru succesiunea lui Donald Trump.