Alertă de țeapă imobiliară model Nordis, la Brașov! Peste 400 de familii riscă să-și piardă casele și îi cer ajutorul lui Nicușor Dan

182 de persoane care au plătit pentru apartamente în blocuri noi din Brașov au trimis o petiție către președintele României, Nicușor Dan, cerând ajutorul în ceea ce consideră că ar putea fi o nouă înșelătorie imobiliară. Cumpărătorii cred că au fost păcăliți de dezvoltatorul Dynamic din Brașov și îi cer președintelui României intervenția pentru sesizarea autorităților și a Tribunalului Brașov, în cazul deschiderii oricărei proceduri de insolvență împotriva Dynamic BuildInvest, astfel încât proprietarii apartamentelor să nu fie trataţi ca simpli creditori pentru un bun pe care l-au plătit integral și îl locuiesc efectiv. Nu este primul caz de acest fel, iar în ultimii ani s-au înmulțit țepele imobiliare, pe măsură ce puterea de cumpărare a crescut. Toți cei care vor să cumpere apartamente de la dezvoltatorii imobiliari trebuie să știe ce să verifice înainte de a semna un contract de vânzare-cumpărare, pornind de la situațiile concrete de până acum.

Cei 182 de semnatari ai petiției pentru Nicușor Dan se consideră înșelați de dezvoltatorul imobiliar și îi cer președintelui să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), pentru verificarea practicilor comerciale ale dezvoltatorului faţă de cumpărători, în conformitate cu Legea 207/2025. De asemenea, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) și a ANAF, pentru verificarea structurii de administrare (inclusiv rolul de fapt al domnului Martinaş Daniel-Florin) și a eventualelor circuite financiare artificiale între societățile controlate de asociaţi. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Aceștia mai solicită și sesizarea Primăriei Municipiului Braşov – Direcția Urbanism, pentru clarificarea situației autorizaţiilor de construire și a recepțiilor lucrărilor la toate cele patru proiecte menționate.

Sunt peste 400 de familii afectate, iar semnatarii petiției spun că situația lor ar trebui să fie tratată de autorități în mod similar cu dosarul „Nordis”.

Cazul „Nordis” este cel mai cunoscut, fiind intens mediatizat, recent, dar nu este singurul de acest fel. În cercetarea acestor fraude se vorbește despre „Modelul Nordis” și schemele rezidențiale de tip suveică – cel mai intens discutat fenomen de fraudă imobiliară care a generat ulterior o serie de anchete pentru scheme similare din Capitală.

Modul de operare presupune ca dezvoltatorul să promită ansambluri rezidențiale și hoteliere de lux, convingând clienții să plătească avansuri uriașe sau chiar prețul integral pe un apartament dintr-un bloc în faza de proiect, pentru obținerea unor reduceri de preț substanțiale.

Astfel, multe dintre aceste apartamente au fost ulterior vândute de mai multe ori unor clienți diferiți. 

Recent a fost deschis dosar penal și în cazul Planorama din București, considerată una dintre cele mai mari și de lungă durată escrocherii imobiliare de după 1989. 

Fraudele s-au dezvoltat ca mod de operare în perioada boom-ului imobiliar 2005-2007, când un dezvoltator a promovat pentru prima oară un proiect uriaș cu aproape 1.000 de apartamente în Sectorul 2 al Capitalei – pe Strada Doamna Ghica. Mai mult de 800 de cumpărători au plătit avansul sau chiar întreaga sumă pentru a achiziționa apartamentele fictive, iar dezvoltatorul a încasat peste 20 de milioane de dolari. Proiectul a intrat în insolvență, lăsând majoritatea blocurilor în stadiu de structură de beton nefinalizată, timp de peste un deceniu. 

Mii de clienți păcăliți, milioane de euro prejudiciu

Alt caz celebru de țeapă imobiliară este White Tower / Lupu din Ploiești – o escrocherie de mari proporții care a arătat complicitatea dintre anumiți dezvoltatori și avocați sau notari. 

Dezvoltatorul imobiliar a vândut aceleași apartamente din blocuri noi către două sau trei persoane diferite. Cu ajutorul notarilor, contractele au fost autentificate abuziv, ocolind înscrierile legale în Cartea Funciară, astfel încât noii cumpărători nu puteau vedea că apartamentul fusese deja vândut altcuiva. 

Sunt dosare recente în București și Ilfov, de anul trecut și de anul acesta. Autoritățile au descoperit rețele organizate care speculează graba cumpărătorilor și aplică aceleași metode de înșelăciune.

Parchetul General a făcut percheziții într-un caz cu un prejudiciu estimat la 16 milioane de lei, la un dezvoltator care a vândut 13 apartamente către doi sau trei cumpărători diferiți. Clienții au plătit sumele integral, dar s-au trezit că proprietățile aveau deja alți proprietari înscriși în Cartea Funciară.

La Chiajna, în Ilfov, s-a reușit escrocheria cu ajutorul administratorilor unei agenții imobiliare care au convins clienții să semneze antecontracte doar „de mână”, pentru a nu se mai plăti taxele notariale. În realitate, apartamentele tranzacționate erau fie deja vândute altor persoane, fie ipotecate către bănci, cumpărătorii pierzând sute de mii de euro.

Nu toate „chilipirurile” aduc beneficii

În cele mai multe astfel de cazuri, victimele au acceptat să plătească bani în avans fără ca actul să fie înscris în Cartea Funciară sau au fost de acord cu precontracte ilegale, pentru a obține un preț mai mic.

Cele mai comune țepe imobiliare din România implică vânzarea aceluiași apartament către mai mulți cumpărători, promisiuni de ansambluri rezidențiale care nu se mai construiesc niciodată sau anunțuri false de închirieri.

Există și proprietari falși care cer o sumă de bani în avans, prin transfer bancar sau aplicații de plată pentru a „rezerva” un apartament inexistent sau pe care nu îl dețin, dar mai frecvente sunt cazurile cu dezvoltatori fantomă, cu proiecte imobiliare vândute „pe plan”, la prețuri mici, unde dezvoltatorul încasează un avans foarte mare, dar intră în insolvență sau abandonează șantierul, înainte ca actele de proprietate să fie finalizate.

Cum ne putem apăra de capcanele dezvoltatorilor

Prima măsură pentru un cumpărăor care vrea să se ferească de posibile escrocherii este verificarea actelor la Cartea Funciară: se solicită un extras de carte funciară recent (de cel mult câteva zile) direct de la ANCPI sau prin notar, pentru a verifica cine este proprietarul real și dacă există ipoteci sau litigii. Cumpărătorul trebuie să meargă la notar și să aleagă notarul. 

Ca regulă, se refuză orice tranzacție care se bazează doar pe înțelegeri verbale sau chitanțe de mână. Iar o reducere semnificativă de preț pe care o oferă un dezvoltator imobiliar înainte de finalizarea construcției poate fi țeapă.

Mai sunt și alte tipuri de „țepe” date clienților de unii dezvoltatori imobiliari, precum vicii sau costuri ascunse pe care le cer ulterior, suplimentar – ceea ce reclamă acum și cei 182 de semnatari ai petitiei adresate președintelui României, sumele cerute de dezvoltatorul brașovean fiind între 3.000 și 15.000 de euro.

Sunt blocuri sau ansambluri rezidențiale vândute fără asigurarea infrastructurii – fără drum de acces sau racordare la utilități. Clienții unor astfel de apartamente trebuie să-i ceară dezvoltatorului să arate ATR-ul emis de furnizorul de energie electrică și gaze (Enel/Rețele Electrice, Distrigaz) specific pentru blocului construit, pentru a nu rămâne cu racordarea generală de șantier. Altfel vor fi costuri suplimentare de racordare, de mii de euro.

Citește și: Brașovul, în topul orașelor din România pentru investiții imobiliare în 2026 

De asemenea, trebuie verificat drumul de acces, în Extrasul de Carte Funciară: dacă este „Drum Public” (aparține primăriei) sau dacă e doar un drept de servitute în extrasul tău de CF. Cumpărătorii nu ar trebui să accepte nici construcții noi cu generatoare și hidrofoare provizorii.