Am scăpat de „junk”, dar vine nota de plată? Avertismentul lui Alexandru Nazare după verdictul S&P

România rămâne în categoria recomandată investițiilor după ultima evaluare S&P, însă agenția păstrează perspectiva negativă asupra ratingului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că rezultatul nu trebuie interpretat drept un motiv de relaxare și avertizează că perioada următoare va fi decisivă pentru economia României.

România păstrează ratingul BBB-, dar perspectiva rămâne negativă

Agenția internațională de rating Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Decizia din 2 octombrie 2026 înseamnă că România rămâne în categoria „investment grade”, recomandată investitorilor, evitând pentru moment retrogradarea în categoria „junk”.

Calificativul BBB- este însă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în categoria speculativă, ceea ce ar putea afecta condițiile de finanțare și accesul unor investitori instituționali la titlurile de stat românești.

În acest context, reacția ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a venit la scurt timp după publicarea deciziei S&P. Oficialul susține că menținerea ratingului reflectă eforturile depuse pentru reducerea dezechilibrelor economice și continuarea consolidării fiscale.u

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe.

Alexandru Nazare: „Cumpăna n-a trecut complet”

Mesajul lui Nazare este unul de prudență. Deși România a evitat o retrogradare în categoria „junk”, ministrul atrage atenția că problemele care au pus presiune pe rating nu au dispărut.

În special, deficitul bugetar rămâne una dintre vulnerabilitățile importante ale economiei românești. S&P menține perspectiva negativă, ceea ce arată că agenția continuă să vadă riscuri care ar putea conduce la o schimbare nefavorabilă a ratingului dacă ajustarea fiscală nu este continuată.

„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a scris Alexandru Nazare.

Ce înseamnă verdictul S&P pentru România

Menținerea ratingului BBB- evită, pentru moment, pierderea statutului de „investment grade”. Pentru România, miza este importantă deoarece retrogradarea în categoria „junk” ar putea restrânge baza unor investitori instituționali și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului.

România are deja un necesar ridicat de finanțare, iar cheltuielile cu dobânzile reprezintă o presiune importantă asupra bugetului. În acest context, păstrarea accesului la categoria recomandată investițiilor oferă un element de stabilitate, fără să elimine însă vulnerabilitățile fiscale.

Decizia S&P vine după evaluările celorlalte două mari agenții internaționale. Fitch a menținut România la limita inferioară a categoriei investment grade, iar Moody’s a păstrat, la rândul său, România în categoria recomandată investițiilor.

2027 și 2028, perioada în care România trebuie să demonstreze că ajustarea continuă

Pentru economia României, verdictul S&P nu reprezintă finalul problemei, ci mai degrabă o confirmare că măsurile de consolidare fiscală trebuie continuate.

Mesajul agenției, reluat și de Alexandru Nazare, pune accent pe următorii ani: reducerea dezechilibrelor, un plan fiscal coerent pe termen mediu și revenirea creșterii economice sunt elemente importante pentru îmbunătățirea perspectivei.

De altfel, S&P a menținut perspectiva negativă tocmai în condițiile în care România rămâne vulnerabilă la evoluția finanțelor publice și la incertitudinile politice.

În acest moment, România a trecut de unul dintre cele mai importante teste pentru ratingul suveran. Însă mesajul transmis de agenție și de ministrul Finanțelor este că menținerea calificativului BBB- nu înseamnă că presiunea a dispărut.

Pentru ca perspectiva să poată reveni la stabilă, România trebuie să demonstreze că reducerea deficitului este sustenabilă, că datoria publică poate fi stabilizată și că ajustarea fiscală nu va afecta capacitatea statului de a susține investițiile și dezvoltarea economică.

Mediafax