Arheolog reprofilat în patron de cârciumă din Centrul Vechi, a devenit consilier al ministrului Culturii, director de muzeu și evaluator de manageri

Ministrul Culturii, Demeter András István, a reușit performanța de a intra în conflict cu toată lumea – de la subalterni și sindicaliștii din Cultură, până la conducerea partidului din care face parte. Dar are și un om de încredere pe care l-a propulsat de la funcția de manager general al unui bar din Centrul Istoric al Capitalei la cea de director de muzeu și evaluator în comisiile de numire a managerilor de instituții muzeale: Bogdan Tănăsescu. Prezentat oficial ca expert în managementul muzeal, consilierul onorific al ministrului nu a trecut testul pentru a ocupa funcția de director al Muzeului Național de Istorie a României, dar a fost imediat numit director interimar la Muzeul „George Enescu”, din proximitate, unde l-a recomandat un proiect de gestionare a patrimoniului, deși exact problemele legate de depozitarea acestui patrimoniu în condiții improprii au dus la demiterea directoarei care i-a lăsat postul liber, pentru a-l ocupa fără concurs.

Ministrul demis, demisionar și interimar al Culturii a intrat în conflict cu angajații Muzeului Național de Istorie a României, cu sindicatul și conducerea muzeului, în luna ianuarie, în urma unor declarații halucinante despre statutul muzeului de „instituție comunistă” care ar fi luat abuziv obiecte din patrimoniul altor muzee din țară, la înființare, iar aceste obiecte de patrimoniu ar trebui să se întoarcă la instituțiile locale. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Pe 26 ianuarie, sindicatul CulturMedia, împreună cu directorii Muzeului de Istorie, îl acuzau pe ministrul Culturii că vrea să împrăștie patrimoniul Muzeului în toate colțurile țării, dar tot atunci, sindicatul urmărea cu mare atenție evoluția consilierului onorific al ministrului de la UDMR – Bogdan Tănăsescu, despre care exista informația că va reuși, cu ajutorul ministrului, să ocupe funcția de director al MNIR, prin concurs, deși CV-ul nu-l recomandă pentru o astfel de poziție, neavând studiile necesare și nici experiența cerută pentru ocuparea acestei funcții.

În urma scandalului, ministrul și-a retras acuzațiile nefondate la adresa MNIR și a renunțat la planurile de reorganizare a acestei instituții, iar consilierul său onorific a picat examenul pentru postul de director general al Muzeului de Istorie, însă imediat s-a ivit o nouă oportunitate, foarte aproape de Centrul Istoric al Capitalei, la Muzeul „George Enescu”, acolo unde consilierul ministrului deține acțiuni la cârciuma „100 de Beri”, fiind și general manager – funcție din mediu privat care ar fi putut să-l recomande și pentru cea publică de manager al unui muzeu. Dar nu l-a recomandat.

Ancheta care a venit la timp, pentru a vacanta postul

Totuși, exact la momentul potrivit, în primăvara acestui an, jurnalista Alexandra Tănăsescu, de la „Cultura la dubă”, a descoperit, în urma unei investigații la Muzeul „George Enescu”, manuscrise și alte bunuri de patrimoniu care i-au aparținut George Enescu și care au fost depozitate, timp de mai mulți ani în containere lăsate în aer liber, în timp ce clădirea era renovată. În unele dintre containere s-ar fi infiltrat apă, existând îngrijorări privind condițiile de conservare a unor bunuri clasate în categoria Tezaur. 

În urma sesizărilor apărute în spațiul public, Ministerul Culturii a dispus un control la Muzeul Național „George Enescu”, iar o comisie de experți a concluzionat că soluția de depozitare utilizată pe durata lucrărilor de renovare nu poate reprezenta o variantă sustenabilă pe termen mediu și lung, recomandând identificarea unor spații conforme standardelor de conservare a patrimoniului cultural mobil. Directoarea muzeului, Cristina Andrei, a fost imediat demisă, iar postul vacant a fost ocupat de consilierul lui Demeter András István, prin numirea lui directă pe funcție, ca interimar, de către ministru.

Astfel, începând din 17 iunie 2026, Bogdan Tănăsescu a preluat mandatul de manager interimar al Muzeul Național „George Enescu”, fiind prezentat de Ministerul Culturii ca specialist în digitizarea patrimoniului cultural și în utilizarea noilor tehnologii în domeniul muzeal, cu o experiență îndelungată în dezvoltarea unor proiecte naționale de evidență și gestionare a patrimoniului cultural. 

Potrivit Ministerului Culturii, Bogdan Tănăsescu se află printre specialiștii care au contribuit, încă de la începutul anilor 2000, la dezvoltarea unor proiecte naționale dedicate evidenței și gestionării patrimoniului cultural, iar activitatea sa a inclus realizarea unor instrumente de referință pentru documentarea patrimoniului, între care se numără și Repertoriul Arheologic Național. 

Tot din descrierea făcută de Ministerul de resort aflăm despre noul director interimar al Muzeului „George Enescu” faptul că în ultimii ani Bogdan Tănăsescu a fost implicat și în identificarea soluțiilor necesare pentru relocarea patrimoniului acestui muzeu, participând la demersurile de protejare și gestionare a colecțiilor instituției – exact acolo unde în aceeași perioadă erau depozitate în condiții improprii obiectele din categoria Tezaur, pentru care directoarea a fost demisă la timp, pentru a i se oferi postul de director de muzeu lui Bogdan Tănăsescu. 

Advertorial în care nu și-a lăudat cariera științifică

Dincolo de descrierea oferită de Ministerul Culturii, Bogdan Tănăsescu își publica, în aprilie 2021, un advertorial în presă, pentru a se prezenta ca antreprenor de succes, în Centrul Istoric al Capitalei, fiind coacționar la barul „100 de Beri”, care își deschidea primul magazin online – o afacere de succes, pornită de la zero. Nu amintea absolut nimic despre activitatea lui descrisă de Ministerul Culturii, ci doar despre un magazin online de beri, unde a adunat 400 de etichete și declara că „Până la sfârşitul anului vrea să ajungă la 1.000”. 

De la deschiderea magazinului online, până în aprilie 2021, încasările s-au situat la o medie de circa 6.000 de euro pe lună, iar asociații Marius David şi Bogdan Tănăsescu se prezentau publicului ca doi antreprenori de succes, care, în 2010, au adus în peisajul localurilor din Bucureşti, „La 100 de Beri”, o berărie amplasată în Centrul Vechi, dar pandemia a venit să schimbe modelul de business, astfel că, dintr-un local cu peste 100 de beri în portofoliu, afacerea s-a transformat într-o platformă online cu aproape 400 de etichete. Atât. Nimic despre activitatea științifică sau culturală care l-a propulsat apoi în funcția de consilier onorific al ministrului Culturii, în cea de director interimar al Muzeului „George Enescu” și în comisia de evaluare a candidaților la funcția de director general al Palatului Culturii din Iași – ultima fiind tot prin semnătura ministrului Culturii, fără să aibă nevoie de expertiză în domeniu.

Advertorialul a fost finanțat de Banca Transilvania, într-un proiect denumit „Afaceri de la zero”.

În paralel s-a desfășurat, totuși, activitatea care-l recomandă pe Bogdan Tănăsescu pentru toate aceste funcții publice, deși s-a format ca specialist în arheologia preistorică, domeniu în care a activat o scurtă perioadă, nefiind un nume foarte cunoscut printre arheologi, conform surselor noastre din acest domeniu.

În descrierea oficială, Ministerul Culturii amintește că arheologul care a fost numit manager interimar la Muzeul „George Enescu” a participat la numeroase campanii de cercetare desfășurate atât în România, cât și în străinătate, iar de-a lungul carierei sale a colaborat cu Institutul German de Arheologie, fiind implicat în proiecte internaționale desfășurate în regiunea Caucazului, inclusiv la situl arheologic Aruchlo, din Georgia.

Când a participat și la concursul pentru ocuparea funcției de manager al Muzeului Național de Istorie a României, a prezentat un proiect axat pe dezvoltarea instituțiilor muzeale și integrarea tehnologiilor digitale în activitatea acestora, dar nu a luat punctaj corespunzător, din cauza altor lacune din CV – managementul la cârciumă nefiind suficient pentru experiența pe o funcție similară. 

Citește și: Ministrul Culturii pune presiune pentru salvarea Vilei Regale din Mamaia. Proiectul de restaurare trebuie deblocat 

Despre activitatea lui de la momentul numirii în funcția lăsată liberă de demiterea fulger a directoarei, Ministerul Culturii a menționat, în descrierea publică, faptul că este implicat în proiecte care explorează modul în care noile tehnologii pot sprijini cercetarea și comunicarea academică, contribuind la apropierea dintre patrimoniul cultural, mediul științific și instrumentele digitale contemporane. 

Calitatea de manager de cârciumă nu l-a ajutat în CV

În calitatea sa de arheolog și manager la „100 de Beri”, în Centrul Istoric, a devenit consilier onorific al ministrului Culturii, Demeter Andras, poziție din care a candidat, apoi, la funcția de director general al Muzeului Național de Istorie a României. CV-ul lui nu a corespuns cerințelor pentru această funcție și a picat concursul, dar imediat s-a ivit o nouă oportunitate: directoarea Muzeului „George Enescu” a fost prinsă cu nereguli grave și demisă, iar postul vacant a fost ocupat, prin Ordin de Ministru, de Bogdan Tănăsescu. Funcția de director interimar al unui muzeu poate fi ocupată de oricine, prin decizia ministrului Culturii, deci nu mai era nevoie de CV corespunzător cerințelor pentru funcție.

Nu s-a oprit aici, pentru că la scurt timp a fost numit tot prin decizia ministrului Demeter Andras în comisia care a analizat dosarele depuse de candidații la funcția de director general al Palatului Culturii din Iași – unde i-a picat pe toți. Și în acest caz, simpla decizie a ministrului este suficientă pentru numirea membrilor comisiei de evaluare, chiar dacă CV-urile lor nu conțin nimic din pregătirea necesară pentru un director de muzeu sau pentru un evaluator, în cazul unui concurs de ocupare a acestei funcții. 

A evaluat-o cu notă sub 7 pe o directoare „vedetă”

Același Bogdan Tănăsescu a devenit și spaima candidaților la postul de director de muzeu, fiind cel care a reușit să-i pice pe toți candidații de la Palatul Culturii din Iași, deși nici măcar nu are studii sau experiență în domeniul pe care-l evalua. Pe 19 decembrie 2025, procesul de selecție pentru ocuparea funcției de manager al Palatului Culturii din Iași s-a încheiat fără un rezultat final, după ce Ministerul Culturii a respins ambele candidaturi înscrise în concurs, în urma evaluării celei de-a doua etape, după evaluarea lui Tănăsescu. Secretariatul comisiei de concurs a anunţat, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management organizat pentru Complexul Muzeal Național „Moldova”, aprobat prin O.M.C. nr. 3349/2025, rezultatul concursului, cu note foarte mici – deși o candidată avea experiență vastă în managementul muzeal, atât în țară, cât și în străinătate. A avut, mulți ani, evaluări foarte bune, cu note de 10, fiind unul dintre managerii-vedetă ai instituțiilor de cultură din România, foarte cunoscută în acest domeniu, dar Bogdan Tănăsescu a evaluat-o cu note sub 7, stârnind stupoare, mai ales după ce profesionista făcuse performanță și în instituții din străinătate.

Managerul candidează pentru a desființa institutul 

Sindicatul CulturMedia se mai teme și de introducerea lui între candidații la funcția de director al Institutului Național al Patrimoniului, pe care noul manager ar trebui să-și asume desființarea institutului. În caietul de sarcini pentru concursul de management, Ministerul Culturii a introdus și strategia proprie care prevede desființarea institutului. Astfel, candidatul care ar câștiga postul de manager general ar trebui să-și asume că desființează institutul, după ce preia funcția.

Angajații institutului au cerut în instanță suspendarea concursului pentru postul de manager, în Contencios administrativ, pe motiv întemeiat că actul administrativ aduce prejudicii instituției. Instanța a aprobat suspendarea actului administrativ, cu condiția ca în termen de 60 de zile cel care a cerut suspendarea să ceară și anularea actului. 

Despre scandalul legat de INP, Jurnalul a relatat mai multe aspecte ale problemei, începând din 2025, când existau doar știri pe surse despre intenția Ministerului Culturii de a desființa institutul, apoi sindicaliștii au protestat, începând din 15 ianuarie 2026, acuzându-l pe ministrul Culturii că încalcă legea dialogului social și că pregătește desființarea INP – o instituție fundamentală în protecția patrimoniului cultural.

Reprezentanți ai sindicatelor au declarat în luna ianuarie, pentru Jurnalul, că se caută variante pentru o comasare a INP cu ministerul, printr-o formă de preluare a instituției care ar urma să se transforme în departament, pentru că nu se poate face comasarea în baza legii care permite acest lucru în cazul instituțiilor cu mai puțin de 50 de angajați, INP având 120.

Tot în timpul protestelor din ianuarie 2026, sindicaliștii acuzau intenția de politizare a instituțiilor de cultură. „Această intenție se manifestă inclusiv prin inițiativa de a promova o lege a managementului cultural în care directorii să fie numiți fără un concurs real. Practic, autoritatea care organizează concursul își arogă dreptul de a invita un singur candidat. Orice persoană care ar îndeplini condițiile legale de participare este astfel blocată în mod nejustificat și contrar prevederilor constituționale care garantează accesul liber la funcțiile publice”, se arăta în textul petiției prin care sindicatele cereau demiterea lui Demeter Andras. 

De asemenea, sindicatele atrăgeau atenția asupra faptului că au fost marcate de grave probleme de organizare concursurile de proiecte de management organizate în instituțiile de cultură, în mandatul actualului ministru, existând suspiciuni serioase privind încălcarea principiilor de legalitate, transparență și egalitate de șanse, precum și temerea justificată că această practică va continua, în condițiile în care orice tentativă de corectare a acestor derapaje a avut loc doar în urma unor proteste îndelungate și a presiunii publice.

Dublu demis și demisionar, interimar și renegat de propriul partid

Situația actualului ministru al Culturii este una fără precedent: este ministru interimar, demis, dar și demisionar – pentru că prima demisie și-a depus-o pe 25 mai 2026, când deja era ministru dintr-un guvern demis și interimar, în urma unui scandal care a pornit de la o afirmație jignitoare a acestuia, surprinsă într-o înregistrare audio. 

A fost renegat chiar de UDMR – formațiunea politică din care face parte. UDMR i-a cerut demisia, constatând că „scandalul provoacă tensiuni majore în coaliţia de guvernare”, dar Demeter Andras a explicat că se simte trădat de partid și a cerut verificarea autenticității înregistrării în care a afirmat: „Îi anunțăm pe ruși, vindem radioul cu 5 milioane și îmi bag … în interesul național, pentru că eu sunt ungur!” – un fragment dintr-un context mai larg în care, de fapt, susținea nevoia de finanțare a Radioului Național, dar afirmația – chiar și scoasă din context – a stârnit reacții imediat, din cauza limbajului vulgar. 

Până la închiderea ediției, ministrul Culturii nu a răspuns la întrebările adresate de Jurnalul, referitor la calitățile care l-au determinat să-l numească pe fostul lui consilier onorific în funcția de manager al Muzeului „George Enescu” sau de evaluator al managerilor de la Palatul Culturii din Iași.