Războiul invizibil al Rusiei pentru alegerile din SUA. Deepfake-uri cu vedete, știri contrafăcute, atacuri contra democraților

În preajma alegerilor alegerilor legislative americane din noiembrie, Hollywoodul pare capturat de AI-ul rușilor. O serie recentă de videoclipuri deepfake, distribuite pe rețelele sociale, oferă o imagine alarmantă asupra modului în care Moscova încearcă să influențeze din nou politica americană.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Ținta imediată este Partidul Democrat. Metoda este însă mult mai sofisticată decât propaganda tradițională și constă în folosirea unor fețe și voci reale pentru a transmite mesaje complet inventate.

Actrițe precum Alyson Hannigan, Emma Caulfield și Sarah Jessica Parker apar în videoclipuri în care par să-i atace pe democrați, iar în unele cazuri și pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Julia Roberts este, la rândul ei, folosită într-un material contrafăcut, prin suprapunerea unei voci false peste imagini autentice dintr-o campanie publicitară.

Problema este că victimele nu sunt doar personaje politice. Sunt și oameni care nu au nimic de-a face cu mesajele difuzate în numele lor.

„Nu sunt eu!”, a fost, de altfel, reacția Emmei Caulfield. Ed Begley jr a spus că dezaprobă categoric mesajele care îi sunt atribuite, iar Eric Roberts a denunțat manipularea imaginii sale pentru a induce publicul în eroare.

Când o față reală devine o minciună credibilă

Adevărata forță a deepfake-ului se face simțită atunci când o față reală devine o minciună credibilă.

În timp ce propaganda tradițională poate fi recunoscută relativ ușor – un mesaj dur, o fotografie trucată, un site obscur sau un cont anonim -, un videoclip în care o vedetă pare să se adreseze direct publicului are o altă putere de convingere.

Oamenii nu văd un personaj inventat, ci o față pe care o recunosc și aud o voce familiară, într-un decor ce pare autentic. În plus, logouri precum cel al  CNN – utilizat pentru asocierea cu democrații americani – oferă impresia de legitimitate.

Minciuna nu mai trebuie să pară adevărată, ci doar să arate suficient de reală pentru a fi distribuită înainte de a fi verificată. Și într-o campanie electorală, acesta poate fi un avantaj enorm.

Videoclipurile identificate de specialiști în dezinformare par să facă parte din operațiunea „Matrioșka”, o campanie asociată Kremlinului și cunoscută atât pentru fabricarea unor materiale care imită organizații media, cât și pentru amplificarea lor artificială prin rețele de boți.

Schema e relativ simplă: se creează un conținut compromițător, i se atașează identitatea vizuală a unei instituții cunoscute, apoi este promovat masiv în spațiul online pentru a căpăta aparența unui fenomen viral.

Un drum bătătorit

Experți în manipulare consideră actuala ofensivă „un prim foc de avertisment” al Rusiei, în perspectiva alegerilor din noiembrie. Ei amintesc faptul că Moscova a încercat să influențeze fiecare scrutin american, începând din 2016. Diferența constă doar în faptul că instrumentele s-au schimbat.

În 2016, principala problemă era exploatarea rețelelor sociale, a conturilor false și a informațiilor furate sau manipulate. Astăzi, inteligența artificială permite producerea, la costuri reduse, a unor volume uriașe de conținut personalizat. Mai mult, tehnologia devine tot mai greu de separat de realitate.

Un detaliu relevant este folosirea videoclipurilor de pe „Cameo”, platforma unde vedetele transmit mesaje video personalizate pentru fani. Potrivit specialiștilor, astfel de înregistrări au mai fost exploatate în campanii de dezinformare care au vizat alegerile din Germania, Ungaria și Armenia.

Cu alte cuvinte, Rusia nu inventează neapărat o metodă complet nouă, ci perfecționează o rețetă deja testată.

De la vedete, la candidați

Poate cel mai important semnal este însă extinderea țintelor. Deja au fost identificate materiale false care îi atacă direct pe candidații democrați, printre care senatorul de Georgia, Jon Ossoff, și candidatul pentru Senatul din Texas, James Talarico. Această nouă realitate schimbă natura operațiunii.

Un videoclip fals cu o vedetă poate produce indignare și poate deveni viral. Un videoclip fals despre un candidat poate avea însă un obiectiv electoral mult mai precis – acela de a-i afecta imaginea exact în momentul în care alegătorii își formează opțiunea.

Iar în alegerile pentru Congres, unde diferențele dintre candidați pot fi extrem de mici, nici nu este nevoie ca operațiunea de dezinformare să convingă milioane de oameni – este suficient să creeze confuzie, neîncredere sau demobilizare într-un segment relativ restrâns de alegători.

„Antibot4Navalny” – un colectiv de cercetători și activiști online, în mare parte anonim, specializat în monitorizarea și demascarea rețelelor de boți și a operațiunilor de dezinformare rusești pe rețelele sociale – a identificat și un al treilea nivel de atac, poate chiar mai periculos. 

Când jurnaliștii sau cercetătorii demontează un deepfake, operațiunea nu se oprește neapărat. „Antibot4navalny” a descoperit noi videoclipuri fabricate, care încercau să discrediteze chiar dezvăluirile despre falsurile inițiale.

Spre exemplu, jurnalista Brandy Zadrozny a fost prezentată rostind o serie de afirmații false, potrivit cărora și-ar fi retras relatările anterioare. Aceasta este, de altfel, o tactică bine cunoscută în războiul informațional: dacă nu poți apăra un neadevăr, atacă-i pe cei care au demonstrat că este minciună.

În acest fel se creează un al doilea val de confuzie. Publicul nu mai trebuie să creadă neapărat povestea inițială. Este suficient să ajungă la concluzia că „nimic nu mai poate fi verificat”.

Otrava neîncrederii

Platformele X, Bluesky și TikTok au eliminat deja unele dintre materialele respective. Eliminarea unui videoclip nu rezolvă însă problema fundamentală.

Conținutul poate fi copiat, redistribuit, modificat și republicat în câteva minute. Până când o redacție, o platformă sau un analist stabilește că un material este fals, acesta poate ajunge deja la milioane de utilizatori.

De aceea, miza operațiunii nu este doar să convingă americanii că o anumită vedetă îi urăște pe democrați sau că un anumit candidat a făcut o declarație scandaloasă, ci să facă adevărul mult mai greu de identificat.

În momentul în care alegătorul începe să creadă că orice videoclip poate fi fals, orice declarație poate fi contrafăcută și orice dezmințire poate fi, la rândul ei, o manipulare, propaganda își atinge un obiectiv esențial, fără a mai fi nevoie să impună o anumită versiune a realității. Este suficientă distrugerea încrederii în existența unei realități verificabile.

În acest context, deepfake-ul nu mai este doar o farsă tehnologică. A devenit o armă politică, tot mai folosită de Moscova.