Aronia, superfructul care se recoltează acum și în România. Ce beneficii are pentru sănătate scorușul negru
Suntem exact în perioada de recoltare a aroniei, un fruct puțin cunoscut acum câțiva ani, dar care a câștigat rapid teren în grădinile românești, datorită conținutului excepțional de antioxidanți.
De unde vine aronia
Aronia (Aronia melanocarpa), cunoscută popular și sub numele de scoruș negru, este un arbust fructifer originar din America de Nord, introdus în Europa încă din secolul al XIX-lea. În prezent, este cultivată cu scop comercial mai ales în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, unde s-a adaptat foarte bine la condițiile climatice locale.
Fructele sunt mici, de culoare negru-violet, cu gust ușor astringent și amărui în stare crudă, motiv pentru care se consumă rareori proaspete, fiind preferate sub formă de suc, dulceață, cidru, ceai, fructe deshidratate sau pudră.
Fructul negru, bogat în antioxidanți, care rezistă la -30°C
În România, recoltarea aroniei se face, de regulă, între mijlocul lunii august și începutul lunii septembrie, în funcție de condițiile climatice specifice fiecărui an și de soiul cultivat. Soiul Nero, cel mai răspândit atât în lume, cât și la noi în țară, se coace între 1 și 15 august, în timp ce alte soiuri, precum cel obținut de ICDP Pitești-Mărăcineni, se maturizează chiar mai devreme, la finalul lui iulie.
Un avantaj practic notabil al aroniei, spre deosebire de multe alte fructe de pădure, este că, dacă vremea nu permite recoltarea la timp, nu este o problemă majoră, fructele coapte rămân pe tufă și își păstrează proprietățile chiar și uscate, perioada de recoltare putându-se prelungi până la 4-6 săptămâni, până toamna târziu. Recoltarea se face, de obicei, în 2-3 reprize, manual sau mecanizat, iar specialiștii recomandă culesul dimineața devreme, după ce roua s-a evaporat, dar înainte ca temperatura să crească prea mult, cu mănuși, pentru a evita pătarea mâinilor cu sucul intens colorat al fructelor.
Aronia s-a adaptat foarte bine la clima din România și este cultivată, în special, în sistem ecologic, arbustul rezistă bine la boli, poluare, atât la frig extrem, cât și la temperaturi ridicate, ceea ce o face potrivită pentru agricultura organică, fără pesticide sau substanțe chimice.
Există deja mai multe ferme și mici producători români specializați exclusiv în cultivarea și procesarea aroniei, care obțin din fructe suc bio, dulceață, ceaiuri și pudră nutritivă, prelucrate în loturi mici pentru a păstra cât mai mulți nutrienți.
Cât de pretențioasă este aronia
Vestea bună pentru grădinarii amatori: aronia nu este o plantă pretențioasă, fiind relativ ușor de cultivat și de întreținut, chiar și pentru începători. Câteva cerințe de bază, totuși, trebuie respectate:
- Sol: preferă solurile bine drenate, ușor acide, cu un pH între 5,5 și 6,5, și nu tolerează solurile calcaroase. Se dezvoltă bine și în soluri nisipoase sau argiloase, mai sărace.
- Lumină: este un mare iubitor de soare, motiv pentru care zona de plantare trebuie expusă direct la lumină.
- Rezistență la temperaturi extreme: tulpinile suportă geruri de până la -30°C, iar planta rezistă bine atât la secetă, cât și la canicula verii, un avantaj real pentru climatul continental din România, cu ierni geroase și veri toride.
- Irigare: pe timp de vară, udarea se face la fiecare 2-3 zile, în special în primii ani de la plantare.
- Spațiu: distanța recomandată dintre plante este de 1,5-2 metri, iar între rânduri, de 3-4 metri, pentru culturile de dimensiuni mai mari; poate fi cultivată și la ghiveci, pe balcon sau terasă, pentru cei cu spațiu limitat.
Arbustul fructifică începând cu al treilea an de vegetație, când o plantă produce, în medie, 4,5 kg de fructe. În anii 6-7, plantele ajung la producție maximă, aproximativ 14 kg pe arbust, iar în plantațiile moderne, chiar până la 20 kg pe arbust. Declinul productiv începe abia după 12 ani, moment în care tăierile de întreținere și întinerire pot corecta scăderea calității și cantității recoltei.
Beneficiile pentru sănătate
Aronia este considerată un adevărat superaliment, datorită conținutului excepțional de antioxidanți, în special antocianine, pigmenții responsabili pentru culoarea sa intens închisă, alături de vitamine (C, P, K), minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier, zinc, seleniu) și acizi grași Omega 3, 6 și 9.
Printre principalele beneficii asociate consumului regulat de produse din aronia se numără:
- Efect antioxidant puternic — neutralizează radicalii liberi, încetinește procesul de îmbătrânire celulară și poate reduce riscul apariției celulelor neoplazice.
- Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare — reduce colesterolul „rău” (LDL), crește colesterolul „bun” (HDL) și ajută la menținerea unui nivel optim de trigliceride, cu efect protector împotriva depunerilor de plăci de aterom și reglarea tensiunii arteriale.
- Reglarea glicemiei și a sensibilității la insulină.
- Întărirea sistemului imunitar — crește rezistența organismului la infecțiile sezoniere, în special cele ale căilor respiratorii.
- Acțiuni antiinflamatorii, imunostimulatoare și potențial anticancerigene, datorate compușilor fenolici din compoziție.
100 de grame de aronia furnizează aproximativ 25 mg de vitamină C, o cantitate importantă din doza zilnică recomandată, alături de carotenoizi (beta-caroten, luteină, zeaxantină), esențiali pentru sănătatea vederii, și fibre, utile pentru un tranzit intestinal eficient.
Dincolo de beneficiile pentru sănătate, aronia este apreciată și ca plantă ornamentală: înflorește cu flori albe primăvara, iar toamna capătă un frunziș roșu aprins, spectaculos, cu fructele rămânând adesea pe plantă până la venirea frigului, motiv suplimentar pentru care mulți grădinari o aleg atât pentru gospodărie, cât și pentru aspectul decorativ pe care îl aduce curții sau grădinii.
Citește pe Antena3.ro
Ce cuvânt românesc a ales Mirabela Grădinaru pentru Vocabularul lansat luni la Kiev