AVC-urile lovesc adulții de 20-54 de ani. Când trebuie să suni la 112

Cercetătorii avertizează că vârsta tânără nu oferă protecție în fața AVC-ului, mai ales atunci când hipertensiunea, diabetul sau alte probleme cardiovasculare rămân nedepistate.

Accidentul vascular cerebral continuă să fie asociat în percepția publică mai ales cu vârsta înaintată. Datele unei cercetări publicate pe 23 septembrie în revista medicală Neurology arată însă că numărul cazurilor crește și printre persoanele aflate în perioada activă a vieții.

Studiul a urmărit evoluția AVC-urilor în cinci comitate din regiunea Greater Cincinnati și nordul statului Kentucky. Cercetătorii au identificat 2.076 de persoane cu vârste între 20 și 54 de ani care suferiseră primul accident vascular cerebral.

Rata a urcat de la 33,9 cazuri la 100.000 de persoane-an în perioada 1993-1994 la 62,2 cazuri în 2020. Creșterea este de aproximativ 83%, ceea ce justifică formularea „aproape s-a dublat”, fără să însemne însă că aproape unul din doi adulți tineri suferă un AVC.

AVC-ul ischemic, principalul responsabil pentru creștere

Evoluția a fost determinată în special de accidentele vasculare cerebrale ischemice, care apar atunci când un cheag sau o îngustare a vaselor blochează alimentarea cu sânge a unei zone din creier.

Rata acestora aproape s-a dublat, de la 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane-an. Cercetătorii nu au identificat creșteri similare în cazul hemoragiilor intracerebrale, produse în interiorul creierului, sau al hemoragiilor subarahnoidiene, care apar în spațiul dintre creier și membranele care îl învelesc.

„Deși AVC-ul a fost considerat în mod tradițional o boală a adulților în vârstă, rezultatele noastre arată că acesta devine tot mai frecvent la adulții tineri”, a explicat Emily R. Fisher, neurolog la Universitatea din Cincinnati și autoarea principală a studiului.

Problema este cu atât mai importantă cu cât o persoană care suferă un AVC la 30, 40 sau 50 de ani poate trăi timp de mai multe decenii cu paralizie, probleme de vorbire, tulburări cognitive sau pierderea capacității de muncă.

Hipertensiunea și diabetul, tot mai frecvente printre pacienți

În perioada analizată, cercetătorii au observat o creștere a mai multor probleme medicale în rândul adulților tineri care suferiseră un AVC:

• hipertensiunea arterială a crescut de la 47% la 60%;
• diabetul, de la 19% la 26%;
• fibrilația atrială, de la 1% la 6%;
• consumul de substanțe, de la 4,6% la 40,2%.

O mare parte a ultimei creșteri a fost asociată consumului de marijuana. Datele nu demonstrează însă că marijuana sau ceilalți factori enumerați au provocat direct majorarea numărului de AVC-uri.

Autorii nu au dispus de informații comparabile despre factorii de risc din rândul persoanelor care nu au suferit un accident vascular cerebral. Din acest motiv, studiul poate identifica o evoluție în timp, dar nu poate stabili cu certitudine cauzele ei.

Rezultatele nu pot fi aplicate automat întregii populații

Cercetarea este solidă prin faptul că medicii au verificat cazurile și au urmărit primele accidente vasculare cerebrale, nu doar internările repetate ale acelorași pacienți. Regiunea analizată are, potrivit Universității din Cincinnati, o structură demografică și socioeconomică apropiată de cea a Statelor Unite.

Totuși, studiul rămâne regional. Datele provin dintr-o zonă a SUA și nu demonstrează că rata AVC-urilor s-a dublat în toate statele americane sau în România.

În plus, cercetătorii au analizat șase perioade distincte de câte un an, între 1993 și 2020, nu fiecare an din interval. Cele mai recente date sunt din 2020, astfel că studiul nu indică rata actuală a AVC-ului în 2026.

Mai mulți pacienți supraviețuiesc

În pofida creșterii incidenței, mortalitatea în primele 30 de zile după AVC a coborât ușor. După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex și rasă, rata deceselor a scăzut de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020.

Progresele au fost observate în principal în cazul hemoragiilor intracerebrale și subarahnoidiene. Supraviețuirea mai bună este o veste importantă, dar înseamnă și că mai mulți adulți tineri pot avea nevoie de recuperare medicală și de sprijin pentru dizabilități pe termen lung.

Cum recunoști rapid un accident vascular cerebral

Simptomele unui AVC apar, de regulă, brusc. American Stroke Association recomandă formula BE FAST, care ajută la recunoașterea principalelor semne:

B – Balance: pierderea bruscă a echilibrului, amețeală sau dificultăți de mers;
E – Eyes: vedere încețoșată, vedere dublă sau pierderea bruscă a vederii;
F – Face: asimetria feței sau coborârea unui colț al gurii;
A – Arms: slăbiciune ori amorțeală la un braț sau la un picior, mai ales pe o singură parte;
S – Speech: vorbire neclară, dificultăți de exprimare sau de înțelegere;
T – Time: apelarea imediată a numărului 112.

Pot apărea și confuzie, o durere de cap bruscă și extrem de puternică, greață ori pierderea coordonării.

Chiar dacă simptomele dispar după câteva minute, urgența nu a trecut. Poate fi vorba despre un atac ischemic tranzitoriu, considerat un semnal de avertizare pentru un posibil AVC. Persoana nu trebuie să conducă până la spital, ci trebuie solicitată ambulanța.

Este important să fie reținută ora exactă la care au apărut primele simptome. Unele tratamente care dizolvă cheagul trebuie administrate într-un interval limitat, iar trombectomia mecanică poate fi recomandată anumitor pacienți după evaluarea medicală.

Cum poate fi redus riscul de AVC la adulții tineri

Hipertensiunea nu produce întotdeauna simptome, motiv pentru care măsurarea periodică a tensiunii este importantă inclusiv înaintea vârstei de 50 de ani. Evaluarea riscului trebuie să mai includă glicemia, colesterolul, greutatea și eventualele tulburări de ritm cardiac.

American Heart Association grupează principalele măsuri de protecție cardiovasculară în opt direcții:

• alimentație echilibrată;
• activitate fizică regulată;
• renunțarea la fumat și evitarea nicotinei;
• somn suficient;
• menținerea unei greutăți sănătoase;
• controlul colesterolului;
• controlul glicemiei;
• controlul tensiunii arteriale.

Mesajul studiului nu este că AVC-ul a devenit frecvent la majoritatea tinerilor, ci că riscul nu mai poate fi ignorat până la bătrânețe. Depistarea și tratarea hipertensiunii, diabetului și bolilor cardiace trebuie să înceapă din primii ani ai vieții adulte.