Cât câștigă un șofer de Uber sau Bolt în România, în 2026

Cifrele vehiculate variază însă foarte mult, de la câteva sute de lei pentru un program part-time, până la sume care par, la prima vedere, surprinzător de mari. Iată cum arată realitatea financiară a acestei meserii.

Venit brut vs. venit net: diferența esențială

Primul lucru de înțeles este diferența dintre venitul brut facturat clienților și suma care ajunge, efectiv, în buzunarul șoferului. Venitul brut reprezintă totalul sumelor plătite de pasageri pentru curse. Din această sumă, platforma reține un comision, de regulă în jur de 25%, înainte de a vira diferența către șofer.

Potrivit datelor din piață, un șofer full-time (8-10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână) din București poate genera un venit brut facturat de aproximativ 10.000-15.000 de lei pe lună. Dacă venitul brut este de 12.000 de lei, iar comisionul platformei este de 25%, șoferul încasează efectiv aproximativ 9.000 de lei, sumă din care mai trebuie scăzute însă toate cheltuielile operaționale.

Cât rămâne în buzunarul șoferului

Aici intervine partea cel mai des ignorată în discuțiile despre acest domeniu: cheltuielile lunare. Combustibilul, reviziile auto, asigurările și contabilitatea (obligatorie pentru cei cu PFA) reprezintă, în total, între 2.750 și 4.900 de lei lunar, în funcție de tipul mașinii și de numărul de kilometri parcurși.

Deși online circulă uneori exemple de venituri foarte mari, realitatea pentru majoritatea șoferilor full-time din București arată un venit net de aproximativ 4.000-6.500 de lei pe lună, potrivit mai multor analize independente de piață. Media pe oră efectiv lucrată se situează între 55 și 75 de lei brut, indiferent de platforma aleasă. Un calcul mai detaliat, aplicat unui șofer cu venit brut de 5.500-7.000 de lei, arată un profit net final de aproximativ 3.000-3.700 de lei, după scăderea tuturor costurilor.

Pentru un program part-time, veniturile scad proporțional: un șofer care lucrează 2-3 ore pe zi poate ajunge la aproximativ 1.400 de lei pe lună, în timp ce un program part-time mai extins poate genera între 2.000 și 3.500 de lei lunar.

Uber sau Bolt, există vreo diferență?

În practică, foarte puțini șoferi folosesc o singură aplicație, majoritatea alternează între cele două platforme, tocmai pentru a reduce timpii morți dintre curse și pentru a avea acces la mai multe opțiuni în orele aglomerate.

Diferențele dintre cele două platforme nu sunt uriașe, dar există: Bolt oferă, de regulă, un comision mai mic per cursă, ceea ce înseamnă că mai mulți bani rămân șoferului, plus bonusuri de performanță care pot suplimenta venitul fără muncă suplimentară. Uber, în schimb, beneficiază de un volum mai mare de utilizatori și de cerere mai ridicată în orașele mari, ceea ce se traduce prin curse mai dese și timpi de așteptare mai scurți, dar și prin comisioane ceva mai ridicate decât la Bolt.

Când merită să lucrezi

Cererea și, implicit, câștigurile variază semnificativ în funcție de ora din zi. Perioada cea mai profitabilă este, de regulă, cea cuprinsă între orele 06:00 și 09:00, când traficul este intens și cererea pentru transport este foarte mare. La polul opus se află intervalul 11:00-15:00, când cererea scade semnificativ, iar veniturile șoferilor nu sunt la fel de ridicate. Mulți șoferi experimentați lucrează în „split shift”, dimineața, între orele 6:00 și 10:00, apoi seara, între 17:00 și 22:00, evitând tocmai orele moarte de la prânz.

Tarifele cresc, de asemenea, în perioadele speciale: sărbători, weekenduri aglomerate sau evenimente majore desfășurate în oraș, moment în care șoferii ajung să obțină venituri mai mari decât în mod obișnuit, datorită tarifării dinamice (surge pricing).

Ce acte și forme legale sunt necesare

Activitatea de șofer pe platformele de ridesharing din România este reglementată prin OUG 49/2019 și presupune câțiva pași obligatorii: obținerea atestatului auto, certificatul de competență profesională pentru transportul de persoane, înființarea unei forme juridice (majoritatea șoferilor aleg PFA), obținerea autorizației ARR și a copiei conforme pentru vehicul, precum și înregistrarea codului de TVA intracomunitar, necesar pentru încasarea sumelor de la platforme. Procesul complet durează, în medie, între 2 și 4 săptămâni și costă aproximativ 1.500-2.000 de lei, fără a include costul mașinii.

Operarea fără autorizație ARR sau fără copie conformă valabilă atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, iar neefectuarea inspecției tehnice periodice (ITP) o dată la șase luni duce la invalidarea copiei conforme, ceea ce oprește practic activitatea șoferului.

Din punct de vedere fiscal, pentru cei care lucrează pe PFA, taxele și contribuțiile datorate statului se ridică, în total, la aproximativ 25-35% din venitul net rămas după scăderea cheltuielilor operaționale.

Comparație internațională

România rămâne, din punct de vedere salarial, mult sub media europeană pentru această ocupație. Un șofer de transport alternativ din Germania sau Spania câștigă lunar între 2.560 și 2.600 de euro, în timp ce în Italia veniturile se situează în jurul valorii de 1.800 de euro pe lună. Niveluri similare celor din Italia se regăsesc și în Portugalia, Slovenia sau Grecia, state cu o piață de transport urban bine dezvoltată, dar și mai competitivă.

Ce influențează câștigul final

Orele de lucru alese, tipul mașinii folosite, zonele în care operează șoferul și modul în care sunt exploatate bonusurile de performanță pot influența profitul lunar mult mai mult decât pare la prima vedere. Șoferii care tratează această activitate ca pe un business propriu, optimizând orele, alternând platformele și alegând mașini economice, cu costuri de întreținere reduse reușesc, potrivit specialiștilor din domeniu, să obțină rezultate mult mai stabile și mai previzibile decât cei care lucrează fără nicio strategie clară.

Citește și: Ce joburi poate avea un tânăr în timpul facultății. Salarii și condiții, în 2026