De la autism la „mercurul din vaccinuri”. Ce spun experții europeni despre cele mai răspândite teorii conspiraționiste

România, pe fondul unui declin istoric al vaccinării ROR, a ajuns epicentrul rujeolei în Uniunea Europeană, însă dezinformarea a afectat majoritatea statelor europene.

În fața avalanșei de afirmații și „explicații” false rostogolite rapid pe internet, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) aduce o serie de clarificări bazate pe datele acumulate în decenii de cercetare și monitorizare.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Pentru a răspunde la temerile părinților, Agenția Europeană pentru Medicamente trece în revistă unele dintre cele mai frecvente întrebări și informații false despre vaccinuri și explică de unde au pornit acestea și ce au arătat, de fapt, studiile științifice.

„Înainte de aprobarea utilizării oricărui vaccin, acesta este supus unor teste riguroase pentru a se asigura siguranța și eficacitatea sa. Chiar și după aprobare, vaccinurile continuă să fie monitorizate îndeaproape pentru a se observa efectele secundare”, au transmis experții EMA, subliniind că, în fiecare an, acestea reprezintă „unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a preveni bolile infecțioase grave”.

La fel ca în cazul oricărui medicament, vaccinurile pot provoca reacții adverse la unele persoane, dar acestea sunt ușoare și de scurtă durată.

Cum a apărut conspirația privind vaccinul ROR și autismul

Una dintre cele mai cunoscute controverse – presupusa legătură dintre vaccinul ROR și autism – pornește de la un studiu publicat în 1998, de Andrew Wakefield, și ulterior retras, după ce s-a constatat că datele prezentate fuseseră falsificate. 

De atunci, numeroase cercetări desfășurate în mai multe țări și pe grupuri foarte mari de copii au încercat să verifice această ipoteză, iar concluzia lor a fost aceeași: nu există dovezi că vaccinarea provoacă autism.

„Dovezile științifice ample acumulate de-a lungul a peste două decenii nu au găsit nicio dovadă a unei legături între vaccinuri și autism (…). Acestea includ studii ecologice (cercetări care compară grupuri sau populații pentru a găsi relații între expunere și rezultatele asupra sănătății – n.r.), efectuate în Regatul Unit, Statele Unite, Japonia și Canada, niciunul dintre acestea negăsind o corelație între acoperirea vaccinală împotriva autismului și cea împotriva rujeolei. (…)

În plus, în Regatul Unit, Statele Unite, Polonia și Japonia au fost efectuate studii caz-control, care au comparat istoricul vaccinării împotriva rujeolei la copiii cu și fără autism. În aceste studii nu s-a constatat un risc crescut de autism în urma vaccinării împotriva rujeolei, nici cu vaccinul MMR, nici cu vaccinul monovalent împotriva rujeolei”, explică experții europeni.

EMA citează, de asemenea, și un amplu studiu danez care a urmărit peste 650.000 de copii născuți între 1999 și 2010 și care, ca și celelalte cercetări, nu a identificat o asociere între vaccinarea ROR și autism. 

Citește și: Vaccinul ROR și autismul: punctul final al controversei 

În ciuda faptului că studiul a fost retras, precum și a tuturor dovezilor acumulate de-a lungul ultimelor aproape trei decenii, care nu arată nicio legătură între vaccinuri și autism, studiul falsificat încă generează controverse și confuzie și câștigă adepți. 

Dar această așa-zisă legătură cu autismul nu este singura temere analizată de specialiștii EMA. Autoritatea europeană de reglementare în domeniul medicamentelor explică și ce se știe despre tiomersal, compus care conține mercur și care a fost folosit drept conservant în anumite vaccinuri, despre aluminiul utilizat în unele formule ca adjuvant, dar și despre ideea falsă că sistemul imunitar al copiilor ar fi „suprasolicitat” atunci când mai multe vaccinuri sunt administrate în aceeași perioadă.

Mercurul, adjuvanții și autismul

O altă teorie a conspirației este cea legată de prezența mercurului în vaccinuri. Mai exact, activiștii antivaccinare susțin că mercurul din vaccinuri provoacă leziuni cerebrale, tulburări neurologice și autism la copii. Însă acesta este doar un alt mit medical demontat în totalitate de studiile științifice, spun experții EMA.

Unele vaccinuri au „un compus care conține mercur numit tiomersal (cunoscut și sub numele de timerosal)” și care a fost utilizat timp de mai multe decenii drept conservant, însă, potrivit agenției europene, nu există dovezi că tiomersalul utilizat în vaccinuri produce efecte nocive și nu a fost identificată o asociere între vaccinurile care îl conțin și anumite tulburări de neurodezvoltare. Principalul risc cunoscut este apariția unor reacții alergice, precizează experții EMA.

Mai mult, utilizarea tiomersalului în vaccinuri aproape a dispărut în ultimii ani, în contextul obiectivului global de reducere a expunerii mediului la mercur.

„De exemplu, dintre vaccinurile autorizate centralizat în UE, doar formulările în flacoane multidoză ale vaccinurilor antigripale pentru pregătirea în caz de pandemie conțin cantități foarte mici de tiomersal pentru a evita contaminarea în timpul utilizării repetate. Aceste vaccinuri nu sunt pe piață, deoarece pot fi utilizate doar în timpul unei pandemii de gripă”, subliniază agenția europeană. 

Aluminiul, care este „injectat ca să otrăvească organismul copiilor”

Miturile legate de prezența aluminiului în vaccinuri reprezintă unele dintre cele mai frecvente argumente folosite de mișcările antivaccin. Practic, se afirmă că aluminiul este un „metal greu”, extrem de toxic, injectat direct în fluxul sanguin al copiilor pentru a le otrăvi organismul.

Adjuvanții sunt componente adăugate în anumite vaccinuri pentru a determina un răspuns mai puternic al sistemului imunitar. 

În realitate, compușii pe bază de aluminiu sunt utilizați în cantitățile foarte mici, ca adjuvanți în anumite vaccinuri pentru a stimula un răspuns imunitar puternic și de lungă durată. Folosirea lor poate permite reducerea cantității de antigen necesare sau a numărului de doze administrate.

Sărurile de aluminiu sunt folosite în siguranță ca adjuvanți încă din anii 1930, iar profilul lor de siguranță este bine cunoscut, spun experții EMA, precizând că „nu există dovezi că adjuvanții sunt nocivi în cantități atât de mici”. 

Mai mult, compușii utilizați ca adjuvanți „sunt întotdeauna testați mai întâi în studiile preclinice pentru siguranța lor, la doze mult mai mari decât cele utilizate într-un vaccin”.

„Standardul european pentru calitatea medicamentelor limitează cantitatea de aluminiu din vaccinuri la 1,25 mg per doză. Această limită se bazează pe experiența clinică acumulată în aproape un secol de utilizare a vaccinurilor care conțin aluminiu.  

Nivelul de aluminiu din majoritatea vaccinurilor cu adjuvanți de aluminiu este mult sub această limită.

Utilizarea adjuvanților de aluminiu în vaccinuri a fost atribuită în mod eronat unei creșteri a cazurilor de autism. Toate dovezile științifice fiabile disponibile până în prezent nu arată nicio asociere între urmele de aluminiu utilizate în unele vaccinuri și autism”, explică autoritatea europeană de reglementare în domeniul medicamentelor. 

Persoanele cărora li se administrează vaccinuri cu adjuvanți pot prezenta mai frecvent reacții la locul injectării, precum roșeață, umflătură sau durere. De asemenea, pot apărea și febră, frisoane ori dureri musculare, însă EMA precizează că aceste reacții sunt temporare și dispar, de regulă, în câteva zile.

Teoria suprasolicitării sistemului imunitar

O altă conspirație croșetată în jurul vaccinului ROR – dar care a „prins” și la părinții care nu sunt neapărat antivacciniști, ci doar exagerat de temători – este aceea că administrarea unui vaccin trivalent (trei virusuri slăbite într-o singură doză) ar „ataca” sau suprasolicita sistemul imunitar fragil al unui copil mic.

Vaccinurile combinate împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) sunt utilizate la nivel mondial de mai multe decenii pentru a proteja copiii, iar profilul lor de siguranță este bine stabilit, spun experții europeni. 

„Nu există dovezi că administrarea separată a vaccinurilor ROR pe o perioadă mai lungă oferă vreun avantaj față de utilizarea vaccinurilor ROR (așa-numitele vaccinuri „3 în 1”) în timpul vaccinării copiilor. Combinarea antigenelor rujeolei, oreionului și rubeolei într-un singur vaccin nu crește riscul de efecte secundare”, potrivit EMA. 

Agenția subliniază că, din contră, administrarea separată și pe o perioadă mai lungă ar putea întârzia protecția împotriva uneia sau mai multor boli. Practic, copiii ar rămâne neprotejați în fața acestor infecții pentru o perioadă mai lungă. Mai mult, această abordare ar necesita și mai multe prezentări la medic și ar putea reduce și mai mult acoperirea vaccinală.

„Administrarea mai multor vaccinuri în timpul aceleiași vizite este o practică bine stabilită, care ajută la protejarea sugarilor și copiilor împotriva bolilor infecțioase grave cât mai devreme posibil. (…) Autoritățile de reglementare au evaluat dovezi din decenii de utilizare care arată că vaccinurile MMR pot fi administrate în siguranță și eficient în același timp cu alte vaccinuri, cum ar fi vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului și poliomielitei (DTP) sau vaccinurile pneumococice”, arată agenția. 

În România, rata de vaccinare a scăzut la minime istorice, zeci de mii de copii rămânând neimunizați împotriva unor boli grave precum rujeola, difteria, tetanosul și tusea convulsivă. Forumul Român Pro-Vaccinare (FRPV) avertiza, în primăvara acestui an, că acoperirea pentru vaccinul ROR, spre exemplu, a ajuns la numai 47,4%, față de 95%, cât recomandă OMS. Această prăbușire a imunizării a provocat o creștere masivă a cazurilor de rujeolă, plasând România în fruntea clasamentului UE la această boală, cu peste 35.000 de infecții și 30 de decese.