Haos financiar generalizat la Ministerul Mediului, condus până zilele trecute de Diana Buzoianu

Ca urmare a misiunii de audit efectuată au fost constatate denaturări financiare semnificative ale bugetelor consolidate în ministerul condus în ultima perioadă de userista Diana Buzoianu și autoritățile subordonate acestuia. De exemplu, problemele majore s-au găsit la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și la administrațiile bazinale din cadrul Administrației Naționale Apele Române. Doar la AFM bugetul a fost prejudiciat cu milioane de lei, iar o altă constatare care arată haosul este verificarea lucrărilor subacvatice din cadrul unor lucrări de înnisipare a plajelor cu drone aeriene, în loc să fie utilizate drone subacvatice.

Auditul Curții de Conturi reține pentru zona Stațiunii Olimp de la malul mării insuficiența documentelor justificative pentru verificarea realității lucrărilor de biodiversitate recepționate „vizând construcția a 3 biostructuri, zone de implantare și zone de populare specii”. Astfel în proiectul tehnic aferent contractului de proiectare și execuție încheiat pentru Lot 7 Olimp au fost prevăzute lucrări în valoare de 26.796.618,36 de lei, fără TVA, acestea fiind în totalitate submerse și recepționate doar în baza raportului de verificare emis de supervizor. „Din Raportul menționat nu rezultă verificarea realității lucrărilor submerse întrucât deși reprezentanții desemnați de supervizor, antreprenor și ABADL (Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral – n.red.) s-au deplasat la fața locului în două zile diferite, se menționează că nu a putut fi implementată drona subacvatică tip ROUV, fapt pentru care s-a utilizat o dronă aeriană. Raportul subliniază că echipa de audit nu a considerat suficient documentul furnizat de supervizor pentru că aparatura utilizată nu a permis vizualizarea detaliată a lucrărilor submerse prin efectuarea de filmări/foto subacvatice la data efectuării recepției. „În ce privește lucrările de biodiversitate, în timpul misiunii de audit s-a solicitat Gărzii de Mediu efectuarea unui control de specialitate, iar aceasta a transmis că va proceda la includerea în verificare a respectării tuturor prevederilor din Acordul de mediu, cu revizuirile ulterioare”, a precizat Curtea de Conturi.

Multe prejudicii constatate de auditori

Un alt exemplu de problemă descoperită de Curtea de Conturi vizează prejudicierea bugetelor diverselor entități aflate în subordinea Ministerului Mediului. Astfel, printre altele, raportul amintește:

– Prejudicierea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) cu suma de 2.049.039 de lei, ca urmare a pierderii definitive a posibilității de recuperare a debitului constituit în sarcina Consiliului Județean Constanța și a neanalizării responsabilităților privind recuperarea acestuia

– ABA Crișuri a înregistrat și achitat nejustificat suma de 145.063 de lei, reprezentând contravaloarea a 2.109 mc anrocamente de piatră brută, a cheltuielilor indirecte și a profitului aferent, decontată de două ori către executantul lucrării.

– ABA Dobrogea Litoral a subestimat unele sume solicitate ca daune, ceea ce a dus la pierderea unor venituri în sumă de 240.000 de lei.

Citește și: „Management cinegetic” pe banii statului. Dezvăluiri despre partidele de vânătoare ale directorilor Romsilva 

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Mureș nu au fost întreprinse toate demersurile în vederea respectării reglementărilor contabile referitoare la inventarierea, evaluarea și recuperarea creanțelor necurente, în sumă de 61.540.756 de lei. 

Cum a pierdut AFM 114 milioane de lei

O sumă și mai mare nerecuperată, de 114 milioane de lei, figurează în dreptul AFM, iar aceasta este pierdută definitiv, se arată în raport. La nivelul AFM nu au fost întreprinse demersuri pentru stabilirea, înscrierea și valorificarea în procedura de insolvență/faliment a Complexului Energetic Hunedoara S.A. a creanței de 114.454.203 lei, reprezentând penalitate pentru nerestituirea certificatelor GES aferente anului 2023. Actele emise în sarcina Complexului Energetic Valea Jiului S.A. – Sucursala Electrocentrale Paroșeni au fost desființate definitiv de instanță, întrucât actul normativ de predare-primire a patrimoniului între CEH SA și CEVJ-Paroșeni prevedea că nu se transferă obligațiile de plată existente la data preluării. Dreptul de creanță al AFM nu era la acel moment cert, lichid și exigibil, iar la momentul scadenței obligației debitorului, AFM a emis un titlu de creanță pentru persoana juridică nou înființată, care a fost desființat în instanță. Întrucât AFM nu se înscrisese în calitate de creditor la procedura de insolvență a CEH SA, creanța nu a mai fost recuperată însă a fost menținută nejustificat (31.12.2025) ca obligație certă de recuperat. Sentința a fost emisă în data de 10.02.2026, potrivit raportului întocmit de auditori.

Pagubă de 4,81 de milioane de lei la Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

Raportul nu ocolește nici Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. În principal se reține aspectul referitor la aprobarea tarifelor pentru lucrările şi serviciile prestate de ARBDD. Auditorii au constatat faptul că nu fost întreprinse toate demersurile în vederea actualizării tarifelor potrivit prevederilor legale în vigoare, astfel că în perioada 2009-2025 valoarea veniturilor ARBDD a fost diminuată din lipsa neactualizării tarifelor. Actualizând nivelul tarifelor cu evoluția prețurilor de consum în perioada 2009-2025, a reieșit o valoare estimată de 4.816.473 de lei pe care administrația ar fi trebuit să o încaseze.