Lideri mondiali ai longevității, la București. Cercetători de la Harvard, CNIO și KAUST, la Congresul Internațional de Longevitate

Sunt câteva dintre întrebările aflate astăzi la frontiera cercetării mondiale și la care se va răspunde la București de către cercetători și experți internaționali reuniți la Congresul Internațional de Longevitate – ediția a II-a. Evenimentul, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance și VETEK Association, va avea loc pe 24 septembrie 2026, la Biblioteca Națională a României, și aduce la București specialiști din Europa, SUA, Israel, India și Arabia Saudită.

Sub tema „Din știință în practică medicală”, ediția din acest an este construită în jurul conceptului de healthspan – extinderea perioadei de viață sănătoasă și funcțională. Miza congresului este una concretă: cum pot descoperirile din biologia îmbătrânirii să fie transformate în instrumente pentru prevenție, diagnostic, monitorizare și intervenții personalizate.  Speakerii Congresului Internațional de Longevitate sunt oameni de știință care nu vorbesc despre longevitate doar ca despre o promisiune a viitorului, ci o cercetează astăzi, de la nivelul genelor și al celulelor până la regenerare și noile biotehnologii.

Dr. Maria Blasco, biolog molecular și lider al Grupului de Telomeri și Telomerază din cadrul Centrului Național de Cercetare a Cancerului din Spania, este unul dintre numele de referință ale biologiei îmbătrânirii. Coautoare a lucrării „The Hallmarks of Aging”, cercetează de peste două decenii telomerii și rolul lor în îmbătrânire, regenerarea țesuturilor și bolile asociate vârstei. De la Harvard Medical School vine Patrick Paine, cercetător implicat în studiul reprogramării celulare parțiale. Este coautor al unei cercetări care a reușit să redea celulelor umane îmbătrânite caracteristici moleculare mai tinere, fără pierderea identității celulare – una dintre direcțiile investigate astăzi în cercetarea întineririi biologice.

Prof. Valerio Orlando, profesor de bioștiințe la King Abdullah University of Science and Technology, este unul dintre pionierii epigeneticii moderne. Cercetările sale se concentrează inclusiv asupra „repeatomului”, o regiune a genomului implicată în procesele de îmbătrânire și regenerare, iar activitatea echipei sale a generat brevete privind refacerea țesutului osos. Un alt teritoriu spectaculos al cercetării vine prin Anton Kulaga, cercetător în biologia longevității și bioinformatică la University Medical Center Rostock. Acesta este coautor al studiului care a cartografiat activitatea genelor balenei cenușii și a identificat adaptări asociate reparării ADN-ului, rezistenței la stres și protecției împotriva cancerului – mecanisme relevante pentru înțelegerea longevității.

Sănătatea femeii este reprezentată de Dr. Elizabete Ārgale, medic ginecolog-obstetrician și cercetătoare la Rīga Stradiņš University. Aceasta studiază impactul menopauzei asupra inimii, oaselor și sănătății mintale și a contribuit la recomandări internaționale privind îngrijirea femeilor la menopauză și după cancer ginecologic.

Din India participă Dr. Ravi Kumar Chaudhary, cercetător biomedical la Government Institute of Medical Sciences. Cercetările sale au inclus transformarea directă a celulelor musculare în celule asemănătoare celor cardiace, fără etapa intermediară de celulă stem. A fost desemnat Young Investigator pentru India și Asia de Sud-Est într-un program susținut de Bill & Melinda Gates Foundation. Walter Crompton, inginer biomedical și director executiv al American Longevity Alliance, aduce experiența din zona biotehnologiilor. Co-inventator al unor sonde cardiace brevetate pentru Boston Scientific, Crompton s-a implicat timpuriu în proiecte dedicate longevității și a participat ca voluntar la studiul-pilot TRIIM, dedicat regenerării timusului la om.

La București va fi prezent și Dr. Ilia Stambler, președintele International Longevity Alliance și director științific și președinte al VETEK. Unul dintre promotorii internaționali ai cercetării longevității, Stambler a inițiat „Longevity Day and Month”, campanie extinsă în zeci de țări, și a susținut includerea îmbătrânirii pe agenda Organizației Mondiale a Sănătății.

O perspectivă diferită asupra viitorului domeniului va fi adusă de José Luis Cordeiro, inginer, economist și fondator al International Longevity Summit Madrid. Cunoscut pentru viziunea sa provocatoare asupra evoluției tehnologiei și longevității, Cordeiro susține că progresul tehnologic ar putea face îmbătrânirea tratabilă în jurul anului 2045 și este coautorul bestsellerului „The Death of Death”.

Alături de experții internaționali, Congresul va reuni și specialiști de referință din România – medici, cercetători, profesori universitari și profesioniști din domenii conexe medicinei longevității. Împreună, aceștia vor aduce în discuție perspectiva locală și aplicabilitatea noilor direcții științifice în practica medicală, de la prevenție și diagnostic până la monitorizare, medicină personalizată și utilizarea noilor tehnologii în sănătate.

Prezența acestor experți la Congresul Internațional de Longevitate oferă ediției din 2026 o perspectivă interdisciplinară asupra longevității: de la mecanismele moleculare care determină îmbătrânirea până la tehnologii și intervenții aflate în diferite etape de cercetare și validare. Congresul Internațional de Longevitate nu pornește de la promisiunea unei „tinereți fără bătrânețe”, ci de la întrebarea care preocupă tot mai mult medicina contemporană: cum putem transforma anii în plus în ani trăiți cu o sănătate mai bună?