Manevre de cumpărat pe 2 lei Șantierul Naval Mangalia

Pe 4 septembrie ar putea fi deblocată această situație printr-o decizie a instanței de judecată, astfel încât să se poată organiza licitația conform Codului de procedură civilă, cu scăderea graduală a prețului, iar atunci ar exista șanse să vină investitori interesați de achiziție. Astăzi mai lucrează pe șantier doar 100 de angajați – din peste 1.600 în 2024 -, la pază și lucrări de întreținere, deși forța de muncă era unul dintre principalele active ale acestei companii sabotate sistematic de propriul acționariat, în ultimii ani. Jurnalul a publicat mai multe anchete care arată pașii parcurși de acționari și de guvernele din ultimii ani, până la „prăduirea” unuia dintre cele mai importante șantiere navale din Europa de Est.

Sindicatul „Navalistul” din Șantierul Naval din Mangalia a avertizat că nici la licitația organizată astăzi pentru vânzarea companiei falimentare Damen Shipyards Mangalia SA nu va participa nimeni, așa cum s-a întâmplat deja la primele două licitații, motivul fiind prețul de pornire, cu 100 de milioane de euro peste valoarea reală a șantierului.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Angajații speră că vor fi salvați săptămâna viitoare de o decizie a Tribunalului Constanța, dacă viitoarele licitații se vor putea desfășura conform Codului de procedură civilă, prima licitație la preț maxim, apoi în scădere, până se va ajunge la o sumă mult mai mică decât cea fixată acum.

În mod evident, companiile interesate să cumpere șantierul ar putea aștepta ca prețul să scadă mult sub cel real, iar de aici pornesc și suspiciunile de sabotaj, pentru că ar fi aceleași firme care au mers pe șantier anul trecut, cu delegații din partea Guvernului României, spunând că doresc să preia afacerea, apoi au oprit orice negociere, așteptând să se deruleze procedurile pe care le presupune falimentul.

Este vorba despre cei doi investitori care s-au arătat interesați să preia șantierul din Mangalia: Rheinmetall și MSC, despre care sindicatul are informații că se vor prezenta la licitație, dar nu la prețul de piață, 184 de milioane de euro, ci după ce valoarea de pornire va scădea semnificativ

Anul acesta, la finalul lunii martie s-a anunțat că inevitabilul se produce, la Damen Mangalia, după doi ani de așteptare a unui salvator care nu a mai venit: compania a intrat în faliment. În timp ce Ministerul Economiei nu a mai oferit nici măcar explicații, Blocul Național Sindical, din care face parte și sindicatul „Navalistul”, al lucrătorilor șantierului, a informat că angajații de la Șantierul Naval Mangalia nu și-au primit drepturile salariale din decembrie 2025, iar în cadrul Adunării Generale a Creditorilor Damen Shipyards Mangalia SA (DSMa) din 26 martie nu s-a aprobat planul de reorganizare al societății, urmând să fie deschisă procedura de faliment. 

Cele două companii știau ce presupune falimentul

Intrarea în faliment presupunea inventarierea și valorificarea forțată a activelor companiei, în vederea acoperirii datoriilor către creditori – adică scoaterea la licitație, care s-a și produs.

Consecințele acestei decizii sunt extrem de grave pentru angajați, deoarece radierea societății comerciale presupune încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaților, ceea ce va genera un impact social major, la nivel local – pe aproape jumătate din județul Constanța, unde nu turismul, ci șantierul este principalul angajator din zonă. 

Angajații șantierului naval Damen Mangalia mai aveau o ultimă speranță, la începutul lunii martie, când aceleași două firme internaționale MSC și Rheinmetall, ale căror delegații au participat la discuții cu administratorul de insolvență și cu reprezentanți ai statului român. O delegație comună a celor două companii a vizitat șantierul, pe 4 martie 2026, pentru a verifica inclusiv platformele de lucru, utilajele și capacitatea de producție a șantierului. Apoi s-a așternut tăcerea și s-au urmat procedurile prevăzute de lege.

Vor putea cumpăra la un preț mult mai mic

Cele două mari companii păreau credibile când au vizitat șantierul naval, pentru că și-au creat deja infrastructura în România. MSC Crewing Services are activitate în Constanța, ocupându-se cu angajarea marinarilor români, iar Rheinmetall construiește o fabrică de pulberi pentru muniție, la Victoria Brașov. 

MSC Shipmanagement Limited Limassol și-a exprimat intenția de a prelua administrarea și de a opera pe șantierul naval de la Mangalia încă din 20 aprilie 2025, când CEO-ul companiei a transmis o scrisoare către premierul Marcel Ciolacu și către Ilie Bolojan care era președintele interimar al României. Această companie și-a declarat, încă de atunci, intenția de a dezvolta activitatea șantierului și de a angaja personal local, contribuind la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă din zonă. 

Colosul industrial german Rheinmetall, cu activitate în domeniul industriei de apărare, și-a anunțat intenția de a prelua șantierul tot anul trecut, în luna octombrie. Compania a cumpărat un șantier naval în Germania, în septembrie 2025. 

Discuțiile cu această companie erau în stadiu avansat, pentru preluarea șantierului de la Mangalia, conform unei declarații de la începutul anului 2026 a ministrului Apărării, Radu Miruță, fost ministru al Economiei.

Laurențiu Gobeajă, președintele Sindicatului „Navalistul” de pe platforma Damen Mangalia, spunea că angajații speră într-o revenire la producție, dacă va exista un parteneriat cu cele două firme. Pe șantier mai lucrau doar 1.035 de angajați, din cei peste 1.600 cât erau acum doi ani, după concedierile succesive din ultimii ani și restrângerea activității, în insolvență.

Reprezentanții MSC și Rheinmetall au mers pe șantierul naval împreună cu reprezentanți ai filialei românești a Rheinmetall Automecanica SRL, cu o echipă de avocați și un reprezentant al companiei de audit KPMG. Vizita părea să fie începutul unei noi etape de producție, dacă s-ar fi concretizat cu un acord de colaborare care ar fi trebuit să se decidă în cadrul Adunării Creditorilor, dacă s-ar fi votat aprobarea Planului de reorganizare al societății Damen Shipyards Mangalia SA.

Cum s-a rupt contractul cu statul român 

Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență, la solicitarea companiei-mamă, Damen Holding B.V., pe 19 iunie 2024. „Mărul discordiei” a fost guvernanța corporativă. 

Olandezii de la Damen au pierdut managementul șantierului, după aplicarea legii privind guvernanța corporativă, din 2023, deși acest avantaj a fost negociat prin contract, iar modificarea legislativă a fost cerută de Comisia Europeană și aplicată de Guvernul României, sub amenințarea cu infringementul. 

Modificarea legislativă a dus la ieșirea din asociere a olandezilor, care au dat în judecată statul român, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, cerând rezilierea acordului de asociere încheiat în 2018 și despăgubiri de jumătate de miliard de euro. Controlul operațional privat nu mai este acceptat în companiile care au capital majoritar de stat. 

De atunci au mai fost încheiate câteva contracte pentru reparații de nave, dar șantierul avea nevoie de 3,5 milioane de euro, lunar, doar pentru salarii și taxe, iar pentru reparația unei nave se încasează, în medie, puțin peste un milion de euro, dacă sunt lucrări complexe și de durată. 

Dacă până la data de 19 iunie 2024, când a fost deschisă procedura insolvenței Damen Mangalia, statul român, prin Ministerul Economiei, în calitate de acționar majoritar al societății, avea posibilitatea exprimării unor puncte de vedere, în limita atribuțiilor statutare, după această dată, statul nu a mai avut această opțiune. Iar Guvernul României a ignorat toate avertismentele venite de la sindicat și de la BNS.

Pașii sabotajului și finalul inevitabil

Damen Holding BV, împreună cu administratorul judiciar numit de Damen și afiliații acesteia, s-au opus propunerii legal valabile a Șantierului Naval 2 Mai SA de numire a unui administrator special la Damen Shipyards Mangalia SA (DSMa). Având în vedere prevederile legii insolvenței, în cazul în care nu se poate numi un administrator special la societatea aflată în insolvență, chiar în situația rezilierii contractului de asociere, administrarea DSMa a rămas în sarcina administratorului judiciar numit de Damen, respectiv firma CITR – Damen și afiliații săi controlând procedura prin intermediul administratorului judiciar numit de olandezi, care pretind creanțe ce reprezintă 95% din presupusa masă credală a DSMa. 

Apoi au fost prezentate mai multe variante false de relansare a activității. Sindicaliștii au spus, în acest context, că se încearcă, mai degrabă, falimentarea șantierului, deși principalul avantaj pentru oricine l-ar fi preluat era resursa umană. 

Cum s-a „extras” resursa umană

Din acest punct de vedere, bănuielile sindicatelor au fost confirmate prin acțiunile uneia dintre marile companii care au colaborat cu Damen Mangalia, dar numai pentru a disloca muncitorii din șantierul de la Mangalia și a-i muta pe alte șantiere.

Din 2024, pe lista potențialilor investitori care ar fi putut prelua șantierul s-au aflat mari companii precum firma norvegiană Aker sau firma spaniolă Dragados Offshore, care ar fi urmat să producă în România echipamente pentru instalații eoliene, cu un contract de peste 240 de milioane de euro.

Ar fi fost nevoie de peste 1.200 de angajați specializați pentru acest tip de lucrări. Compania spaniolă construiește pentru guvernul Germaniei cel mai mare proiect de ferme eoliene din Marea Nordului, având un contract de 3 miliarde de euro, din care o parte, de circa un sfert de miliard, ar fi trebuit să se facă pe șantierul naval de la Mangalia. Mulți dintre specialiști erau deja angajați ai șantierului naval, în șomaj tehnic și se anunțase că ar putea fi readuși la lucru, în următoarea perioadă. 

Compania spaniolă a cerut o garanție bancară, dar ulterior nu s-a mai semnat contractul de preluare a șantierului de la Mangalia. 

Statul român, prin Ministerul Economiei, deține pachetul majoritar de acțiuni, dar nu a supervizat în niciun fel managementul operațional cedat olandezilor de la Damen. Sindicatul Liber „Navalistul” a cerut explicații, începând cu vara anului 2024, în legătură cu noile contracte promise de Damen și a subliniat importanța forței de muncă specializată în construcția de nave maritime, reparații și construcția de componente pentru platforme eoliene offshore, dar nici compania olandeză, nici statul român nu au luat măsuri pentru a nu ajunge la concedieri colective și apoi la faliment. 

După rezilierea contractului de asociere între Damen Holding BV și statul român, compania olandeză a revendicat o datorie de 730 de milioane de lei, datorii acumulate către firma norvegiană Aker, despre care se spunea că ar fi urmat să preia acțiunile olandezilor. Firma olandeză a anunțat, din februarie 2025, că vrea să-și recupereze datoriile de la șantierul naval din Mangalia prin vânzarea activelor – utilaje, terenuri, clădiri etc. 

Între timp, forța de muncă a fost decimată și mutată pe alte șantiere sau trimisă în șomaj, aceasta reprezentând, până atunci, principalul „activ” care ar fi putut atrage un alt investitor sau contracte foarte importante care să salveze șantierul. 

ANAF a constatat, în urma unui control efectuat la finalul anului 2024, că olandezii ar fi „umflat” prețurile de transfer cu zeci de milioane de euro, dar nimeni nu a fost tras la răspundere, ulterior. 

Firma înființată pentru plasarea forței de muncă pe alte șantiere

O altă firmă norvegiană, Verite SRL, cu sediul la Limanu, a intrat în faliment, din cauză că Damen nu a achitat o datorie de peste două milioane de euro către aceasta. Firma a fost înființată pentru plasarea forței de muncă pentru Aker, dar nu a făcut altceva decât să lase șantierul de la Mangalia fără angajați. 

Discuțiile dintre Damen și Aker Solutions au rămas fără o finalizare în privința preluării acționariatului de către norvegieni, însă din septembrie 2024 se aștepta o revenire la aceste negocieri, ca apoi compania Damen sau statul român să cedeze 25% din acțiunile de la șantierul naval în favoarea norvegienilor. Doar că norvegienii au plecat pur și simplu, după ce șantierul a rămas și fără forța de muncă specializată.

Sindicatele au spus că Aker și-ar fi impus propriile firme de recrutare, pentru a muta efectiv specialiștii din șantier către alte puncte de lucru, apoi a renunțat la a mai semna contractul și a plecat cu oamenii.

Asul din mânecă al MApN

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat, cu trei zile în urmă, că îi poate solicita unuia dintre potențialii cumpărători să preia șantierul naval de la Mangalia, pentru continuarea programului finanțat prin SAFE. Este vorba despre obligativitatea ca navele finanțate prin acest program să fie produse în țară de Rheinmetall, iar astfel s-ar putea lega viitoarele contracte ale nemților de Şantierul Naval, prin comenzi din programul SAFE, a căror valoare este mult mai mare decât cea a datoriilor acumulate de șantier. Miruță a declarat că dacă firma germană refuză preluarea șantierului, Rheinmetall ar putea pierde finanțările pentru alte mari contracte din SAFE, precum Lynx.

Șantierul naval de la Mangalia era cel mai mare angajator din zona de sud a județului Constanța, iar oprirea activității are un impact social și economic devastator pentru întreaga regiune.