Meta vrea să recucerească generația TikTok cu ochelari inteligenți Ray-Ban și AI
În octombrie 2021, Mark Zuckerberg anunța una dintre cele mai radicale schimbări din istoria industriei tehnologice. Facebook devenea Meta, iar compania urma să-și construiască viitorul în jurul metaversului: o lume virtuală în care oamenii aveau să muncească, să socializeze, să se joace și să participe la evenimente prin intermediul unor avataruri.
Cinci ani mai târziu, metaversul nu a dispărut, dar nu mai ocupă centrul scenei. La Meta Connect 2026, discursul a fost dominat de inteligența artificială și de ochelari. Căștile de realitate virtuală, avatarurile și promisiunea unei lumi digitale paralele au trecut în plan secund.
Noua viziune a lui Zuckerberg este mai puțin spectaculoasă la prima vedere, dar mult mai apropiată de viața de zi cu zi: ochelari obișnuiți ca aspect, purtați de dimineața până seara și conectați permanent la un asistent AI.
Pierderile Reality Labs au depășit 92 de miliarde de dolari
Cifra de „80 de miliarde de dolari pierdute cu metaversul”, vehiculată în ultimele luni, nu mai surprinde întreaga dimensiune a investiției.
Reality Labs, divizia Meta care dezvoltă tehnologii de realitate virtuală și augmentată, a acumulat pierderi operaționale de aproximativ 83,6 miliarde de dolari între 2020 și sfârșitul anului 2025. Numai în 2025, divizia a pierdut 19,2 miliarde de dolari, la venituri de doar 2,2 miliarde.
În primele șase luni din 2026, Reality Labs a mai înregistrat o pierdere operațională de 8,65 miliarde de dolari. Astfel, nota de plată cumulată a trecut de 92 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii iunie.
Totuși, suma nu poate fi atribuită integral platformei Horizon Worlds sau „metaversului” în sensul său restrâns. Reality Labs finanțează și căștile Quest, cercetarea în realitate augmentată, software-ul aferent, tehnologiile experimentale de control și gama de ochelari dezvoltată împreună cu EssilorLuxottica.
Cu alte cuvinte, banii cheltuiți pentru pariul eșuat de până acum finanțează și produsele pe care Meta speră să-și construiască următoarea etapă.
Meta nu închide metaversul, dar îl scoate din centrul strategiei
Compania nu a anunțat dispariția metaversului și continuă să susțină dispozitivele Quest. Retragerea este însă vizibilă în modul în care Meta își distribuie oamenii, bugetele și atenția publică.
La începutul anului 2026, Reality Labs a trecut prin concedieri care au afectat cu precădere echipele de realitate virtuală și platformele sociale din metavers. Divizia avea aproximativ 15.000 de angajați, iar reducerile vizau în jur de 10% din personal.
Horizon Worlds a început, de asemenea, să se desprindă de dependența de căștile VR și să se orienteze mai mult către telefoanele mobile, într-o încercare de a concura cu platforme precum Roblox și Fortnite. Meta continuă să producă hardware VR, însă admite indirect că publicul larg nu este încă pregătit să-și petreacă viața într-o cască.
Problema fundamentală a metaversului a fost tocmai distanța dintre promisiune și comportamentul real al utilizatorilor. O cască trebuie cumpărată, încărcată și pusă pe cap pentru o experiență separată de lumea din jur. Ochelarii, în schimb, sunt deja un obiect purtat zilnic de sute de milioane de oameni.
Ochelarii Ray-Ban, succesul pe care Meta nu l-a obținut cu metaversul
Prima generație Ray-Ban Stories, lansată în 2021, nu a fost un fenomen comercial. A doua generație, Ray-Ban Meta, a schimbat însă direcția produsului. Designul familiar, camerele integrate, difuzoarele, comenzile vocale și funcțiile AI au transformat ochelarii dintr-un experiment tehnologic într-un accesoriu pe care oamenii chiar vor să-l poarte.
EssilorLuxottica, proprietarul Ray-Ban, a anunțat că în 2025 au fost vândute peste șapte milioane de perechi de ochelari cu AI din portofoliul dezvoltat împreună cu Meta. Numărul a fost de peste trei ori mai mare decât totalul vânzărilor din cei doi ani anteriori.
Estimările citate de Reuters indică o cotă de aproximativ 76% pentru Meta pe piața mondială a ochelarilor inteligenți. Compania domină astfel o categorie care începe să atragă rivali precum Google, Snap și producători asiatici.
Ochelarii nu au acoperit pierderile Reality Labs și încă reprezintă un business mic în raport cu imperiul publicitar al Meta. Dar au demonstrat ceva ce metaversul nu a reușit: există o cerere reală, măsurabilă și în creștere.
Ray-Ban Meta Audio renunță la camere
La Meta Connect 2026, compania a prezentat Ray-Ban Meta Audio, prima sa pereche de ochelari Ray-Ban inteligenți fără camere.
Modelul cântărește 43 de grame, are o autonomie declarată de până la 12 ore și oferă încă 48 de ore prin intermediul cutiei de încărcare. Prețul pornește de la 349 de dolari, precomenzile au început după prezentare, iar livrările sunt programate pentru 13 octombrie, nu pentru 3 octombrie, cum a fost relatat inițial.
Eliminarea camerelor nu reprezintă doar o decizie tehnică. Meta încearcă să răspundă uneia dintre cele mai mari probleme ale produsului: teama că ochelarii pot fi folosiți pentru a filma discret persoane care nu și-au dat acordul.
Noua versiune păstrează difuzoarele, microfoanele, apelurile, muzica și accesul vocal la inteligența artificială, dar renunță la fotografie și filmare. Ochelarii devin, practic, o combinație între căști audio deschise și un asistent AI purtat pe față.
Compania a prezentat și Ray-Ban Meta Gen 3, care păstrează camera, oferă până la nouă ore de autonomie și poate înregistra video 3K. Prețul pornește de la 449 de dolari. Meta susține că modelul va putea înregistra și reda materiale cu sunet spațial Dolby Atmos.
Muse, inteligența artificială care ar trebui să înlocuiască telefonul
Miza reală nu este însă rama ochelarilor, ci ceea ce se află în interiorul lor.
Meta a integrat în noua gamă Muse, agentul său de inteligență artificială. Spre deosebire de un chatbot clasic, care oferă răspunsuri, Muse este prezentat drept un sistem capabil să execute sarcini: să trimită e-mailuri, să organizeze activități, să facă rezervări sau să ajute la cumpărături.
Utilizatorul îi poate modifica numele, vocea, accentul și ritmul vorbirii. Ideea este ca asistentul să devină o prezență personală, disponibilă permanent și capabilă să ofere informații fără ca purtătorul să deschidă o aplicație.
Zuckerberg numește această viziune „superinteligență personală”. În locul unui telefon la care trebuie să te uiți, Meta propune un dispozitiv care îți aude comenzile și, în cazul modelelor cu cameră, vede ceea ce privești.
Pentru companie, avantajul este uriaș. Dacă ochelarii devin principala interfață pentru AI, Meta nu mai depinde în aceeași măsură de sistemele de operare controlate de Apple și Google. Aceasta a fost, de fapt, una dintre marile ambiții din spatele metaversului: construirea unei platforme proprii, prin care Meta să ajungă direct la utilizator.
Facebook îmbătrânește, iar Meta are nevoie de o nouă poartă către tineri
Strategia ochelarilor are și o altă explicație: dificultatea Meta de a menține Facebook relevant pentru generațiile tinere.
Un studiu Pew Research Center din 2025 arăta că numai 31% dintre adolescenții americani cu vârste între 13 și 17 ani mai utilizau Facebook, față de 71% în perioada 2014-2015. Doar 20% îl accesau zilnic și numai 3% spuneau că îl folosesc aproape permanent.
În schimb, aproximativ 60% sau mai mulți dintre adolescenți foloseau TikTok și Instagram, iar aproape 90% utilizau YouTube. ChatGPT era folosit de 59% dintre adolescenții chestionați, în timp ce Meta AI ajungea la numai 20%.
Situația este mai nuanțată decât ideea că „Meta a pierdut tinerii”. Instagram rămâne foarte puternic, iar WhatsApp continuă să crească. Problema este că Facebook, platforma care a construit compania, nu mai definește cultura generației tinere, iar în domeniul AI Meta pornește din urma ChatGPT.
Ochelarii îi oferă lui Zuckerberg șansa de a crea o categorie în care compania este deja lider, nu un concurent întârziat.
Succesul vine cu o problemă uriașă de confidențialitate
Aceeași cameră care face ochelarii utili îi poate transforma într-un instrument de supraveghere discretă.
În Franța, procurorii au deschis o anchetă după plângeri legate de folosirea ochelarilor inteligenți pentru filmarea femeilor pe stradă fără consimțământ. Autoritatea franceză pentru protecția datelor a primit și sesizări privind folosirea unor astfel de dispozitive la locul de muncă.
Unele cinematografe și localuri din Marea Britanie le-au restricționat, Australia analizează interzicerea ochelarilor cu camere în instituțiile guvernamentale, iar organizații din Germania au depus plângeri invocând legislația privind viața privată.
Modelele Meta au un mic LED care se aprinde în timpul filmării. Criticii spun însă că un indicator luminos nu înseamnă consimțământ și că persoanele din jur nu pot ști întotdeauna când sau în ce scop sunt înregistrate.
Ray-Ban Meta Audio, varianta fără cameră, poate fi citită și ca o încercare de a atrage cumpărătorii interesați de AI, dar reticenți față de un dispozitiv care filmează permanent.
A salvat ochelarii pariul Meta?
Nu încă. Reality Labs continuă să piardă miliarde de dolari în fiecare trimestru, iar veniturile sale sunt infime în comparație cu cele obținute din publicitatea de pe Facebook și Instagram. În prima jumătate din 2026, divizia a încasat 833 de milioane de dolari și a pierdut operațional 8,65 miliarde.
Ochelarii au salvat însă ideea din spatele pariului lui Zuckerberg: aceea că următoarea mare platformă tehnologică va fi purtată pe corp și va reduce dependența de smartphone.
Metaversul cerea oamenilor să intre într-o lume creată de Meta. Noua strategie încearcă să aducă Meta în lumea reală, direct în câmpul vizual și în conversațiile utilizatorului.
Este o schimbare fundamentală. Pariul nu mai este că oamenii vor purta o cască pentru a deveni avataruri, ci că vor accepta ca o inteligență artificială să îi însoțească întreaga zi.
Iar după peste 92 de miliarde de dolari pierderi operaționale, întrebarea nu mai este dacă Zuckerberg își permite încă un pariu. Puterea financiară a Facebook, Instagram și WhatsApp îi permite să continue. Întrebarea este dacă ochelarii vor deveni următorul smartphone sau vor rămâne doar cel mai reușit produs al unei divizii care încă nu și-a recuperat investiția.
Citește pe Antena3.ro
DIICOT a pus sechestru pe casa din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu în dosarul înșelăciunii de 1,1 milioane de euro