Noua Lege a Salarizării îi face pe profesori mai săraci decât pe vremea marii greve din Educație

Sindicatele din învățământ au forțat guvernul din 2023 să le accepte multe dintre revendicările pe care le aveau când au anunțat declanșarea grevei generale, înainte de închiderea anului școlar și de examenele naționale. Ulterior, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE și Banca Mondială au „certat” guvernul pentru creșterea nivelului de salarizare al cadrelor didactice și personalului auxiliar din școli, rapoartele anuale făcute de acestea precizând că Executivul a majorat prea mult veniturile în acest domeniu strategic pentru România și a cedat prea ușor în fața presiunilor sindicatelor. Noua lege a salarizării îi aduce pe angajații din învățământ într-o situație mai proastă decât cea din momentul protestelor care au stat la baza creșterii de salarii și elimină tot ce a rezultat în urma dialogului social din trecut. Sindicatele din Educație arată ce reiese din calculele făcute pe noile încadrări în grila de salarizare.

Președintele României, Nicușor Dan, a încercat o ultimă serie de negocieri cu sindicatele, pentru a sprijini proiectul de lege a salarizării, dar problemele semnalate de sindicate nu s-au rezolvat. Organizațiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care reprezintă, împreună, interesele a peste 300.000 de angajați din sistemul de învățământ din România, explică de ce resping în continuare propunerea privind salarizarea personalului din învățământ, prezentată în data de 11 august 2026. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

„Aceasta nu răspunde revendicărilor susținute constant de către reprezentanții salariaților și nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public. În cadrul întâlnirii desfășurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul conține o serie de modificări față de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenție, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și modificarea modalității de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei”, arată cele trei federații sindicale. 

A existat și un al doilea astfel de material prin care se propune o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime. Această grilă ar deveni aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028. 

Pentru învăţământul superior, noua grilă de salarizare propune coeficienți cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar – cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime – la gradaţia 0, cu aplicare începând din 1 septembrie 2028. 

Profesorii au explicat, la toate întâlnirile cu reprezentanții guvernului, dar și cu Nicușor Dan, că în primul rând nu acceptă încadrarea în josul grilei de salarizare. Această discuție este foarte veche, fiind reluată la fiecare protest al sindicatelor. 

Profesorii așteptau salarii mai mari

De la noua lege a salarizării, profesorii așteptau să li se facă dreptate, prin încadrarea lor măcar la jumătatea grilei, dar nu s-a ținut cont de aceste solicitări.

„Discuțiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluție pentru problema esențială: grila de salarizare. Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă de salarizare. Susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. Numai astfel evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică își va recăpăta atractivitatea”, subliniază reprezentanții sindicatelor, menționând că pentru învățământul superior susțin în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,25 și 4,05, valori care înglobează și indemnizația pentru titlul științific de doctor – după ce și sporul de doctorat a fost eliminat.

Domeniul de siguranță națională, abandonat de stat

Sindicatele din învățământ mai arată că actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienților și, implicit, locul pe care educația îl va ocupa pentru anii următori în sistemul public de salarizare. Profesorii spun că le este greu să înțeleagă această abordare, după ce domeniul a fost declarat de importanță strategică și problemă de securitate națională, iar unele negocieri au fost făcute cu mult timp în urmă, ceea ce trebuia să se ia în calcul de la începutul refacerii grilelor de salarizare.

Profesorii amintesc Executivului că în urma grevei generale din anul 2023, Guvernul României și-a asumat public reașezarea salarizării personalului din Educație pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în anul 2024, în cadrul procesului derulat la Ministerul Muncii, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite comparativ cu grila propusă de către Guvernul Bolojan. 

„În lipsa asumării unei grile care să răspundă acestor principii, actualul proiect de Lege a salarizării nu va rezolva problemele salariale din educație, ci le va perpetua, afectând atât evoluția profesională a actualilor salariați, cât și capacitatea sistemului de învățământ de a atrage și de a menține personal calificat”, spun sindicatele, amintind că toți angajații din acest domeniu au avut deja de suferit după măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 și efectele sunt deja vizibile în învăţământul preuniversitar: numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300. 

Eliminarea sporurilor a creat inechități mai mari

În cadrul protestelor organizate de sindicatele din învățământ în luna iunie a acestui an, profesorii au cerut retragerea proiectului de lege a salarizării, fiind revoltați de faptul că poziționarea lor în grila de salarizare nu ajunge nici măcar la nivelul salariului mediu pe economie, deși li s-a promis că noul act normativ le va face dreptate. 

Aceștia au explicat că prin eliminarea sporurilor și refacerea bazei de calcul s-au creat inechități intolerabile, mult mai mari decât cele deja existente, pentru care se aștepta o rezolvare, în noul proiect de lege, dar s-a ajuns la o situație mai gravă. Astfel, unele cadre didactice au pierdut și urmează să mai piardă până la 1.500-2.000 de lei din venituri, pentru că noile prevederi vin după măsurile de austeritate deja aplicate de Guvernul Bolojan. 

Prin acest proiect de lege, sistemul de învățământ va fi grav afectat, pentru că mulți profesori vor renunța la catedră, după ce deja au ieșit foarte mulți din sistem, în ultimii doi ani, în urma măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan.

Această situație se va menține pe termen lung, afectând mai ales calitatea actului de predare. Profesorii mei reproșează Executivului și faptul că prin Legea salarizării nr. 153/2017, salariile medicilor au crescut consistent, iar mărirea acestora s-a făcut într-o singură tranșă, în timp ce profesorii au fost ignorați. În urma protestelor angajaților din școli, din toată țara, cei care erau la guvernare în anul 2023 le-au promis profesorilor că se vor elimina inechitățile în următoarea lege a salarizării, ei urmând să fie următoarea categorie de salariați tratată cu prioritate. A venit acel moment acum, dar profesorilor li s-a spus încă o dată că trebuie să mai aștepte și profesorii rămân tot în partea inferioară a grilei de salarizare.

Cadrele didactice consideră că această abordare din partea Executivului va afecta România pe termen lung, dacă această lege va fi votată și se va aplica. 

Citește și: Revoltă în educație: Majoritatea profesorilor refuză să participe la simulările pentru evaluarea națională și bacalaureat 

Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din Educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan.

Federațiile sindicale din învățământ