Parlamentarii, testați antidrog. O idee a deputatului condamnat pentru alcool la volan

Senatorii și deputații ar putea fi testați antidrog la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, iar angajații din structurile Parlamentului, anual și prin sondaj, potrivit unui proiect de lege depus recent la Parlament. 

Conform documentului pus în dezbatere, cei care refuză testarea ar putea fi pedepsiți cu „suspendarea dreptului de a vorbi în Parlament” și cu reducerea indemnizației, iar un rezultat pozitiv confirmat ar declanșa sesizarea autorităților. Ideea îi aparține deputatului Andrei Csillag, iar paradoxul este că alesul care acum vrea să verifice dacă alți parlamentari consumă substanțe interzise și cere o „conduită ireproșabilă” de la colegii săi, în numele integrității și al încrederii publice, a fost condamnat definitiv, în primăvara acestui an, pentru conducere sub influența alcoolului.

În afară de deputatul neafiliat Andrei Csillag, propunerea legislativă privind instituirea obligativității testării antidrog a parlamentarilor și a personalului angajat în structurile Parlamentului României, înregistrată, marți, la Senat, este semnată și de alți șase deputați de la UPR, PSD și neafiliați. Obiectivul principal al măsurilor propuse este, spun inițiatorii, „consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și asigurarea unui climat de muncă profesionist și responsabil”.

„Conduită ireproșabilă” în forul care stabilește direcția națiunii

Autorul propunerii susține că Parlamentul trebuie să fie un model de „responsabilitate și moralitate” și consideră că testarea antidrog ar putea întări încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

„Parlamentul României, ca reprezentant al voinței poporului și forul legislativ de bază al țării, joacă un rol esențial în stabilirea direcției politice și legislative a națiunii. În acest sens, este imperativ ca toți cei care exercită funcții publice în cadrul Parlamentului să demonstreze nu doar competență, ci și o conduită ireproșabilă, fiind un model pentru cetățeni.

Însă, în pofida statutului său de instituție esențială în democrație, Parlamentul nu este imun la provocările și riscurile care pot afecta performanța și credibilitatea sa. Una dintre aceste provocări este influența substanțelor psihoactive asupra performanței profesionale a parlamentarilor și a personalului care sprijină activitatea acestora. Consumul de droguri sau alte substanțe psihoactive poate afecta sever capacitatea de judecată, obiectivitatea și responsabilitatea celor care lucrează în cadrul acestei instituții fundamentale”, prevede proiectul legislativ, la capitolul „Dispoziții generale”, chiar dacă pare doar un fragment din expunerea de motive. 

Citește și: Unui deputat PNL i s-a suspendat permisul auto după ce ar fi fost prins băut la volan 

Teste la fiecare început de sesiune parlamentară

Concret, inițiatorul propunerii legislative spune că testarea se va desfășura după „proceduri riguroase și standardizate”, pentru „garantarea unei activități parlamentare care să nu fie afectată de influența substanțelor psihoactive”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

În primul rând, secretariatele generale ale Camerei Deputaților și Senatului vor trebui să amenajeze „spații special amenajate în incinta Palatului Parlamentului, dotate și autorizate pentru desfășurarea testării antidrog”.

Iar testele ar urma să fie efectuate exclusiv de personal medical specializat și acreditat, desemnat prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit proiectului legislativ, deputații și senatorii vor trebui să se testeze la începutul fiecărei sesiuni parlamentare ordinare și extraordinare, în timp ce angajații din structurile administrative, consilierii și personalul auxiliar ar urma să fie testați anual, dar și prin sondaj, în timpul sesiunilor.

„Parlamentarii se supun testării antidrog obligatorii la începutul fiecărei sesiuni ordinare și extraordinare.

Angajații, consilierii și personalul auxiliar se testează anual, precum și prin sondaj, în perioada sesiunilor parlamentare”, stipulează proiectul de lege.

Testarea presupune recoltarea și analiza unor probe biologice: urină, salivă, sânge sau păr. Cu toate că definiția din proiect include substanțele psihoactive „legale sau ilegale”, textul nu explică felul în care ar trebui interpretate rezultatele în cazul persoanelor care urmează tratamente medicale și care, în multe cazuri, dau rezultate pozitive la testele antidrog.  

Dacă nu sunt organizate spațiile speciale, Parlamentul se blochează

O altă prevedere din documentul pus acum în dezbatere parlamentară ar putea bloca întreaga activitate parlamentară. 

Concret, dacă testarea nu este organizată conform noii legi, „lucrările sesiunii parlamentare se suspendă de drept până la îndeplinirea acestei obligații procedurale”. 

Altfel spus, dacă administrația Parlamentului nu amenajează spațiile respective și organizează verificările, nu se suspendă doar procedura de testare, ci și lucrările sesiunii. Adică, se blochează Parlamentul.

Proiectul nu precizează sub nicio formă ce se întâmplă dacă testarea este organizată parțial și nici dacă apar probleme tehnice sau dacă rezultatele sunt contestate.

Programul ar urma să fie plătit din bugetul Parlamentului, iar dacă fondurile nu ajung, Guvernul va aloca bani suplimentari prin rectificare bugetară. Inițiatorii nu estimează însă costurile și nici numărul testelor care ar trebui efectuate anual.

Refuzul testării: 3 luni fără microfon și 6 luni cu indemnizația redusă

Inițiativa cuprinde și sancțiuni pentru cei care refuză testarea, atât pentru aleși, cât și pentru angajații din Parlament. 

Astfel, pentru parlamentarii care nu se prezintă la testare sau refuză să o facă, sunt prevăzute două sancțiuni:

• suspendarea, timp de trei luni, a dreptului la cuvânt și a dreptului de inițiativă parlamentară;

• reducerea indemnizației lunare cu până la 50%, timp de șase luni.

Documentul nu precizează, însă, cine stabilește procentul reducerii, ce criterii se aplică și cum poate fi contestată sancțiunea primită. Și nici situațiile în care absența este justificată de o afecțiune medicală sau de alte împrejurări obiective nu sunt reglementate explicit în textul pus pe masa senatorilor.

Pe de altă parte, așa-zisa pedeapsă ar putea fi primită mai degrabă ca o binecuvântare pentru mulți dintre aleși, având în vedere că până la un sfert dintre aceștia rămân tăcuți pe parcursul mandatelor lor, luând cuvântul doar la depunerea jurământului de învestitură. 

Iar, în lipsa unui procent clar pentru reducerea indemnizației lunare, tăierea din bani poate fi stabilită la numai 1% sau poate chiar 0,001%, de exemplu. 

Pentru parlamentarii cu rezultate pozitive confirmate, prevede sesizarea Ministerului Justiției și a organelor competente: „În cazul unui rezultat pozitiv confirmat, Președintele Camerei din care face parte parlamentarul sesizează de îndată Ministerul Justiției și organele competente, în vederea demarării procedurilor legale”. Însă nu este stabilită o sancțiune parlamentară automată pentru simplul rezultat pozitiv. 

Pentru angajați, consilieri și personal auxiliar, proiectul prevede suspendarea contractului de muncă în cazul refuzului testării. Dacă rezultatul pozitiv este confirmat, contractul ar urma să fie suspendat de drept.

 „Cetățenii au dreptul de a fi informați că aleșii lor nu sunt sub influența substanțelor psihoactive. Testarea antidrog periodică și publicarea rezultatelor vor contribui la consolidarea încrederii în activitatea Parlamentului”, se arată în proiectul legislativ, în care deputatul Andrei Csillag invocă patru principii: integritatea publică, transparența, egalitatea și prevenirea. 

Cu toate acestea, documentul nu stabilește dacă vor fi publicate rezultatele individuale ale deputaților și senatorilor, dacă informațiile despre angajați vor fi făcute publice sau dacă cetățenii plini de drepturi vor avea acces, în cel mai bun caz, doar la statistici generale.

În cazul în care proiectul ar fi adoptat, Guvernul ar urma să elaboreze normele metodologice, prin Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 90 de zile de la publicarea legii.

Andrei Csillag, condamnat la închisoare cu suspendare 

În timp ce solicită o „conduită ireproșabilă” din partea colegilor săi, deputatul Andrei Csillag, ales în circumscripţia Bistriţa-Năsăud pe listele Partidului Oamenilor Tineri şi în prezent neafiliat, are o condamnare recentă pentru o infracțiune rutieră legată de consumul de alcool.

Mai exact, în aprilie 2026, deputatul a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la opt luni de închisoare cu suspendare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Hotărârea a rămas definitivă la 12 mai, prin neapelare. 

Deputatul a primit, totodată, și interdicția de a conduce timp de un an, precum și obligația de a presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Legea „Parlament fără pudră și praf”, retrasă de inițiator

Și senatorul SOS Ninel Peia vrea un „Parlament fără pudră și praf”, după cum suna chiar proiectul de lege depus în Parlament anul trecut. Acesta propunea ca senatorii și deputații să fie testați, lunar, de către o echipă a Institutului Național de Medicină Legală, pentru consumul de substanțe interzise. Verificarea se făcea tot prin recoltarea de probe biologice (urină, salivă sau sânge), iar parlamentarii testați erau selectați prin tragere la sorți. Ca sancțiuni pentru cei găsiți pozitiv, documentul propus de Peia prevedea „interzicerea participării la delegații oficiale externe” sau „excluderea de la lucrările parlamentare” pentru 30 de zile.

Inițiativa apărută în urma unor zvonuri cu privire la existența unui „club informal de prafuri și pastile” în anumite medii politice a fost, însă, retrasă de inițiator, după câteva luni de dezbatere la Senat și mai multe avize negative.