Pentru eliminarea inechităților salariale e nevoie de 30 de miliarde de lei, dar se pot aloca doar 15

Întâlnirea sindicatelor cu premierul Luca Niculescu ar fi trebuit să aibă loc zilele acestea, dar s-a amânat pentru săptămâna viitoare. Unele organizații sindicate amenință cu greva generală, dacă actualul Executiv nu le va oferi ce au cerut în negocierile cu miniștrii Cabinetului Bolojan, dar altele se așteaptă la o altă abordare și speră să li se ia în serios solicitările. Florin Manole, ministrul Muncii, a anunțat că va lansa o nouă variantă a proiectului Legii salarizării, pentru 2027, iar sindicaliștii spun că acest nou proiect ar trebui să fie lucrat în parteneriat cu reprezentanții lor, pentru a nu se repeta situația din 2026. Ambele „tabere” se pregătesc de negocieri în cadrul Consiliului Național Tripartit care a fost programat pentru săptămâna viitoare, iar prioritare vor fi discuțiile legate de majorări salariale și de pensii, în contextul creșterii costului vieții. Salariul minim ar putea crește cu 675 de lei brut, la cererea sindicatelor, în timp ce reprezentanții patronatelor cer amânarea acestei majorări cu cel puțin un an.

Amenințările cu proteste de amploare și greve generale au fost reluate, după instalarea noului Guvern. Unele sindicate din administraţia publică au continuat strângerea semnăturilor pentru greva generală, în cadrul acțiunii începute în negocierile cu fostul guvern, pentru Legea salarizării, în timp ce greva din sistemul sanitar a fost suspendată, dar ar putea fi reluată în orice moment. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Bogdan Şchiop, liderul Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), a declarat, pentru Jurnalul, că personal nu are mari aşteptări de la noul Executiv, dar speră ca măcar de această dată să se ţină cont de solicitările care deja au fost transmise de sindicate, în discuţiile cu foştii miniştri. Şchiop mai spune că ministrul Muncii, Florin Manole, care a mai deţinut această funcţie şi în Cabinetul Bolojan, înaintea ieşirii PSD de la guvernare, ar trebui să nu pornească de la zero viitorul proiect al Legii salarizării, ci să preia amendamentele depuse de sindicate, iar varianta ideală ar fi ca noul proiect să se lucreze împreună cu sindicatele, pentru că funcționarii dintr-un minister nu cunosc toate problemele din instituții și o cooperare de acest tip ar fi productivă și ar împiedica un viitor blocaj similar cu cel de anul acesta. Numai așa ar putea fi eliminate cu adevărat inechitățile din actuala Lege a salarizării, pe care fostul guvern reușise să le agraveze, în proiectul de lege respins de sindicate, pe care Cabinetul Bolojan încerca să-l impună, pentru a nu pierde 770 de milioane de euro din PNRR.

Citește și: Cât câștigă românii? Domeniile și județele cu cele mai mari salarii 

De asemenea, sindicaliștii se așteaptă la o nouă variantă de „ordonanță trenuleț”, în luna decembrie, în contextul financiar actual al României. Cu toate acestea, cei din Sănătate solicită deblocarea de urgență a angajărilor și a plăților restante pentru unele categorii de angajați – probleme rămase nerezolvate de fostul Executiv.

Sindicatele din Educație se așteaptă la o mai bună cooperare cu actualul guvern și la rezolvarea problemelor pe care le-au expus la negocierile anterioare. „Eu sper ca actualul guvern să reușească să repare ce a făcut Ilie Bolojan împotriva sistemului de învățământ”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), pentru Jurnalul.

Principalele nemulțumiri și solicitări ale sindicatelor

De la finalul lunii august, când Legea salarizării a fost respinsă unitar de confederațiile sindicale, acestea au formulat o listă de solicitări care rămân valabile și pentru noul Guvern. Într-un comunicat de presă comun, cele cinci confederații sindicale naționale au explicat faptul că proiectul Legii salarizării trebuie să elimine cu adevărat inechitățile din sistem.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) au subliniat că fostul proiect al Legii salarizării conținea „erori majore de fundamentare și aplicare” și încălca principii pe care partidele politice le-au susținut în mod repetat în ultimii ani. 

Confederațiile sindicale au cerut construirea unui sistem salarial coerent și transparent, cu o viziune unitară pentru sectorul public. Grila de salarizare este principala problemă pe care actualul guvern trebuie să o recalculeze, pentru viitorul proiect de lege.

Sindicatele din Educație au solicitat o poziție în partea superioară a grilei, nu în cea care se învecinează cu muncitorii necalificați. Aceasta a fost principala revendicare a profesorilor și în vara anului 2023, când greva generală din educație era o amenințare gravă pentru situația sfârșitului de an școlar. Tot ceea ce s-a negociat și s-a obținut atunci se așteaptă în noul proiect al legii salarizării – ceea ce Cabinetul Bolojan nu a luat în considerare, motiv pentru care niciuna dintre organizațiile sindicale din acest domeniu nu a acceptat acel proiect. În anul 2023, la începutul lunii iunie, profesorii amenințau cu înghețarea anului școlar, pentru problema salarizării. Sindicatele așteaptă de la actualul Executiv să respecte angajamentele care s-au luat anterior în relația cu profesorii, care au stat la baza deciziei unanime a sindicatelor din educație de a înceta greva și de a nu îngheța anul școlar, chiar dacă nu au fost obținute toate revendicările. 

În 2023, Guvernul și fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și-au asumat, printr-un act normativ, că salariul profesorului debutant va fi cel puțin egal cu salariul mediu pe economie, în viitoarea lege a salarizării. Pe 7 iunie 2023, Guvernul a anunțat că va adopta un Memorandum pentru creșterile salariale din Educație, dar sindicatele au avertizat de atunci că acesta este un document intern al Executivului, fără nicio valoare sau impact pentru populație, potrivit legii. Acest Memorandum a fost, totuși, o garanție pe care Executivul a oferit-o profesorilor, pentru încetarea grevei. Toate aceste promisiuni au fost uitate de Cabinetul Bolojan și sunt așteptate în continuare de sindicate.

Ilie Bolojan a agravat conflictele, în loc să le aplaneze

Scenariul din vara acestui an s-ar putea repeta, dacă actualul guvern va face aceleași greșeli ca fostul Executiv, în relația cu sindicatele. Din luna august, toate sindicatele au anunțat că vor declanșa greva generală, dacă Legea salarizării va trece fără acordul lor, iar în acest moment ne-am întors la situația de la începutul negocierilor cu Guvernul Bolojan. 

Medicii și personalul medical din federația Sanitas au declanșat prima grevă generală la finalul lunii iulie, dar au revenit la lucru, spunând că așteaptă negocierile și rezolvarea listei lor de revendicări, însă în acest moment se discută din nou despre declanșarea grevei în Sănătate – care a avut și susținerea sindicaliștilor de la metroul bucureștean. Aceștia din urmă anunțau, tot în august, că ar putea declanșa, la rândul lor, greva generală, dacă Legea salarizării ar trece în forma neacceptată de sindicate.

Conflictul pe care Guvernul Bolojan l-a declanșat în Sănătate a avut ca punct culminant finalul lunii iulie, când Federaţia sindicală SANITAS a declanşat greva generală, împotriva proiectului Legii salarizării, iar în loc de o negociere reală cu sindicatele, Executivul a agravat situația, aprobând, printr-un memorandum modificat în ultima clipă, deblocarea unui număr mult mai mic de posturi decât ar fi nevoie, dintre care cele mai multe au fost la Oradea. Apoi, Ilie Bolojan a explicat că toate calculele sindicatelor reprezintă „dezinformare”.

Doar jumătate din banii pentru creșterile salariale s-ar putea aloca

După încercarea ratată a Guvernului Bolojan de a aplana conflictul, greviștilor de la SANITAS li s-au alăturat, prin mesaje de susținere ferme, BNS și Solidaritatea Sanitară, care au confirmat faptul că din toate calculele reieșea o scădere a veniturilor personalului medical. Acum, sindicatele din Sănătate așteaptă de la Guvernul Luca Niculescu rezolvarea problemelor salariale restante, deblocarea tuturor posturilor de care este nevoie și acordarea unor plăți corespunzătoare pentru gărzile din spitale.

„Noi am cerut, în discuțiile neoficiale, un calendar de punere în practică a măsurilor din programul de guvernare și ar trebui să discute cu partenerii sociali înainte de a supune Parlamentului calendarul respectiv. A doua problemă este bugetul pe 2027, cu salariul minim pe economie. Nu este o noutate pentru noi faptul că patronatele au cerut o amânare a creșterii salariului minim, deși tot ei se plâng de scăderea puterii de cumpărare a populației. Ne vom duce la întâlniri cu Ministerul Muncii, pentru a lucra împreună la viitorul proiect de lege a salarizării. Cu toate acestea, nu există cele peste 30 de miliarde de lei necesare acordării salariilor la valoarea așteptată de cele 7 familii bugetare, așa cum a calculat Dragoș Pîslaru, pentru a se rezolva toate problemele de inechitate acumulate de-a lungul timpului. Vor fi circa 15 miliarde de lei alocate în plus, anual, la buget, pentru tot sectorul bugetar”, a explicat Bogdan Hossu, președintele Confederației „Cartel Alfa”, pentru Jurnalul. 

Acesta l-a criticat, însă, pe ministrul Florin Manole, pentru declarațiile recente despre amânarea creșterii salariului minim de la 1 ianuarie 2027, fără să se fi consultat cu sindicatele. Hossu spune că stagnarea salariului minim duce la demotivarea muncii.