Cum a pierdut chiar și George Soros din „pariul” pe microreactoarele nucleare de Dâmbovița

Proiectul centralei nucleare de la Doicești (județul Dâmbovița) a fost menținut pe bursă, din 2022 până în prezent, deși s-au cunoscut de la început problemele legate de amplasarea acestuia peste „o pungă de gaz”. Compania Nova Power ar putea să răscumpere terenul, după mai multe tranzacții succesive care au avut loc în ultimii ani, pentru a construi o centrală termică, dar nu bazată pe tehnologia americană NuScale, ci pe resursa din subsol – gazele naturale. Terenul de la Doicești pe care ar fi trebuit să se construiască minireactoarele nucleare este deținut acum de societatea mixtă RoPower Nuclear SA, înființată prin asocierea companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) cu Nova Power&Gas, pentru proiectul centralei nucleare. Inițial, același teren a fost cumpărat de Nova Power&Gas, în anul 2021, cu scopul declarat de a face o centrală pe gaz și un parc fotovoltaic, așa cum reiese chiar din raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului. Dar tot Nova Power l-ar putea răscumpăra, pentru a implementav proiectul inițial, după patru ani de tranzacții pe bursă, din care a pierdut chiar și George Soros.

În vara acestui an, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat mai multe nereguli în situația proiectului pentru construirea unei centrale nucleare cu tehnologie NuScale la Doicești – o centrală de 462 MW, cu tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR). Premierul Ilie Bolojan a făcut declarații devastatoare pentru soarta acestui proiect, la jumătatea lunii mai, afirmând că „vom rămâne doar cu un teren și niște hârtii”, acesta a trimis Corpul de Control la Doicești, pentru a avea imaginea de ansamblu a situației. Specialiștii au constatat, printre altele, că sunt mai multe probleme legate de procedura de asociere între companiile care implementează proiectul, dar și în legătură cu alegerea amplasamentului pentru centrala nucleară, fiind și multe cheltuieli „umflate” nejustificat, în achiziții, mai ales în privința terenului.

Una dintre criticile pe care le-a adus proiectului Ilie Bolojan – situație constatată și de Corpul de Control – este legată de faptul că Nova Power a vândut terenul către RoPower Nuclear, în loc să intre în asociere cu acest activ, ca aport de capital. A urmat afirmația care a deranjat compania Nuclearelectrica în mod deosebit: „vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”. Dar compania Nova Power a introdus o clauză în contract, pentru a menține caracterul reversibil al tranzacției – astfel încât să poată răscumpăra oricând terenul de la Doicești, pentru a dezvolta proiectul inițial – centrala pe gaz și panouri fotovoltaice

Citește și: Șefii Nuclearelectrica pot fi trași la răspundere pentru centrala nucleară de la Doicești

Acordul între Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra s-a semnat în mai 2022, pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, iar pe 27 iunie 2022, fostul președinte al SUA, Joe Biden, a anunțat alocarea unui grant de 14 milioane de dolari pentru etapa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Anunțul a fost făcut cu ocazia lansării Parteneriatului pentru Infrastructură și Investiții Globale, prezentat la Summit-ul Liderilor G7. 

Dar în noiembrie 2023, NuScale și-a anulat proiectul similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care ar fi urmat să fie primul de acest tip din lume al companiei. Decizia companiei a fost luată după ce s-a constatat că au fost nerealiste costurile calculate inițial și la a doua estimare s-a ajuns la o majorare cu peste 75%.

Alegerea terenului are mai multe nereguli

Proiectul a fost refuzat de SUA, ca nerentabil, dar a contat mai puțin pentru investiția din România. La Doicești, centrala s-a proiectat pe un teren sub care se află un zăcământ de gaze naturale rămas neexploatat după 2007. În mod surprinzător, așa cum a constatat și Corpul de Control, Nuclearelectrica a optat pentru terenul de la Doicești, în anul 2022, deși amplasamentul s-a clasat abia pe locul al doilea în topul locațiilor analizate, dar compania statului a adus ca argument faptul că exista un singur proprietar al terenului și infrastructură de transport pentru energie proprietarul fiind, în urma achiziției din 2021, Nova Power&Gas, care imediat după decizia Nuclearelectrica a vândut terenul societății mixte în care a intrat alături de Nuclearelectrica.

Tranzacția a fost criticată de Corpul de Control al premierului, în raport menționându-se că s-a mărit plafonul de aprobare a contractelor de 10 ori, de la 5 la 50 milioane de euro, exact înaintea tranzacției pentru teren, astfel încât achiziția să ocolească votul acționarilor și să fie decisă doar de conducerea companiei, dar s-au ocolit și legile privind achizițiile publice, iar unele servicii și contracte pentru lucrări au fost externalizate netransparent, printre beneficiarii acestor contracte fiind unele firme afiliate la Nova Power. Corpul de Control a acuzat Nuclearelectrica de faptul că nu a implementat un mecanism prin care să controleze aceste contracte. 

De fapt, Nova Power&Gas avea un alt proiect pentru terenul de la Doicești. La finalul anului 2021, compania Nova Power & Gas – furnizor de gaze naturale – a achiziţionat amplasamentul fostei termocentrale, „cu scopul declarat de a face o centrală pe gaz și un parc fotovoltaic”, așa cum arată raportul Corpului de Control. 

Proiectul inițial ar fi presupus și exploatarea gazelor naturale din subsol, dar compania a constatat că zăcământul de gaz nu este rentabil pentru exploatare – tocmai din acest motiv fusese închis în anul 2007. La scurt timp a apărut ideea transformării proiectului în SMR NuScale, iar RoPower Nuclear s-a lansat în februarie 2022, după ce Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru a avansa implementarea tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, în România, în noiembrie 2021. 

Anul următor, amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a fost selectat pentru proiectul SMR, în urma unui studiu realizat de Nuclearelectrica cu un grant de 1,2 milioane de dolari de la USTDA, precum și a unei misiuni de evaluare AIEA. 

Tot atunci a au început să crească și acțiunile NuScale pe bursă, mai ales după ce pe 27 iunie 2022, fostul președinte al SUA, Joe Biden, a anunțat alocarea unui grant de 14 milioane de dolari pentru etapa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România, cu ocazia lansării Parteneriatului pentru Infrastructură și Investiții Globale, prezentat la Summit-ul Liderilor G7. 

Dar în noiembrie 2023, NuScale și-a anulat proiectul similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care ar fi urmat să fie primul de acest tip din lume al companiei. Apoi NuScale s-a axat pe atragerea de la investitorii de pe piața de capital din SUA a unei finanțări de până la 200 de milioane de dolari, prin vânzarea de acțiuni la centrala din Doicești. În noul context a devenit acționar NuScale Power și George Soros, la finalul anului trecut.

Când a început declinul pe bursă

În afară de problemele tehnice și de legalitate, se poate urmări istoricul acestui proiect la tranzacțiile pe bursă. În luna februarie 2026, Ilie Bolojan declara că SMR-urile nucleare americane de la Doicești vor exista „doar dacă găsim bani”, pentru că suma necesară construirii centralei nucleare e foarte mare, adică 6-7 miliarde de dolari, precizând că în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. 

De fapt, premierul Ilie Bolojan anunța eșecul acestui proiect încă din februarie 2026, moment în care a început declinul pe bursă, după fluctuațiile înregistrate în decembrie 2025, când se anunțase că investiția va fi blocată, dar situația s-a stabilizat, în cele din urmă, după ce compania NuScale Power a declarat că va garanta finanțarea proiectului. 

Criticile lui Bolojan au venit la scurt timp după ce George Soros s-a retras din proiectul de la Doicești în care investise de puțin timp, dar a constatat că este ineficient. George Soros şi-a retras jumătate din acțiunile la compania NuScale Power, cu o mare pierdere, în primul trimestru din 2026, după ce acţiunile companiei partenere în proiectul nuclear al Nuclearelectrica de la Doiceşti au pierdut 31% pe bursă, de la începutul acestui an. 

Soros Fund Management LLC (compania lui George Soros, acționar al NuScale Power) deţinea, la sfârșitul anului 2025, 150.210 acţiuni, în valoare de 2,1 milioane de dolari, iar din raportarea pe primul trimestru din 2026 reiese că mai avea doar 70.360 de acţiuni NuScale, în valoare de numai 762.000 de dolari, adică a vândut acțiuni în pierdere, reducându-și la jumătate participaţia la NuScale Power.

Acțiunile lui George Soros au scăzut, fiind sub presiune la vânzare, participația fiind redusă cu 53% (ca număr de titluri), în condiţiile în care vânzarea acțiunilor s-a făcut la circa 10 dolari, în luna martie a acestui an, după ce o acţiune SMR se tranzacţiona la preț dublu cu două luni înainte. Astfel, Soros Fund Management LLC a pierdut o investiție semnificativă la bursă, încasând din vânzarea rapidă a acțiunilor NuScale cu mult mai puțin decât a plătit atunci când a devenit acționar. 

Miza proiectului a fost bursa

Imediat după declarațiile „incendiare” ale premierului Ilie Bolojan, RoPower Nuclear SA a anunțat oficial sprijinul de principiu a două instituții financiare susținute de guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, iar Nuclearelectrica s-a apărat cu date de la Bursa de Valori București. 

Jurnalul anunțase, încă de anul trecut, că marea miză a proiectului este bursa, iar știrile pozitive despre acest proiect par a avea legătură mai mult cu listarea la bursă a acțiunilor companiei americane decât cu investiția care urma să fie făcută, mai ales dacă se iau în calcul problemele majore ale acestui proiect.

Se poate analiza modul cum în decembrie 2025, acțiunile NuScale urcau pe bursă, fiind susținute de veștile bune despre proiectul de la Doicești, dar în martie 2026 au căzut brusc. 

Când Ilie Bolojan a declarat, în luna mai a acestui an, că „România a consumat 240 milioane dolari și rămânem cu un teren și niște hârtii”, a fost contrazis public, imediat, de Nuclearelectrica, printr-un document transmis către BVB, compania precizând că proiectul reactoarelor modulare mici se afla în etapa premergătoare fazei Pre-EPC, care include activități tehnice și administrative esențiale pentru implementare. Nuclearelectrica a specificat că implementarea va merge mai departe, fiind un proiect „benefic pentru România și pentru UE”. 

În afară de tranzacțiile la bursă, din 2022 până acum, marele perdant ar fi statul român, dacă se va dovedi că centrala nucleară de la Doicești nu se poate construi, pentru că a cheltuit deja peste 250 de milioane de euro – direct sau sub formă de împrumut, în proiect. Doar studiile de fezabilitate au costat peste 150 de milioane de euro, iar dacă proiectul nu se mai implementează, efortul financiar a fost în zadar.

Câștigătorul ar rămâne compania care deținea inițial terenul – Nova Power&Gas, care ar putea să-și implementeze proiectul energetic pe care îl avea în vedere inițial, de când a investit în amplasamentul pe care acum l-ar putea răscumpăra.