Nicușor Dan, la CNN: România vrea mai mulți militari americani pe teritoriul său

Șeful statului a apreciat că Donald Trump „are dreptate” atunci când cere Europei să contribuie mai mult la propria apărare, dar susține că mențienerea unei prezențe militare americane puternice în zona Mării Negre rămâne și în interesul strategic al Washingtonului.

Președintele Nicușor Dan a acordat un interviu amplu postului CNN, în care a abordat mai multe subiecte sensibile legate de securitatea europeană: disponibilitatea reală a Rusiei pentru negocieri de pace, probabilitatea unui atac direct al Moscovei asupra unui stat NATO, prezența trupelor americane în România și critica adresată de Donald Trump statelor europene pentru nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare.

„În acest moment, nu”: Putin nu e pregătit pentru negocieri reale

Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze încheierea războiului din Ucraina, Nicușor Dan a răspuns scurt: „În acest moment, nu.” Președintele a susținut continuarea sprijinului occidental pentru Kiev și menținerea presiunii economice asupra Moscovei, apreciind că dificultățile economiei ruse ar putea determina, în timp, Kremlinul să accepte negocieri. „Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus șeful statului, care a insistat că „Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim.”

Declarațiile vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a relansa procesul, iar la New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre un posibil armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice, fără ca un acord general privind încetarea războiului să fie, deocamdată, la vedere.

Un atac direct asupra unui stat NATO, puțin probabil pe termen scurt, dar Alianța trebuie să fie pregătită

Întrebat cât de probabil este ca Rusia să treacă de la războiul hibrid la un atac direct asupra unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns: „Nu cred că este foarte probabil în următorii unu, doi ani, dar trebuie să fim pregătiți.” Președintele și-a argumentat poziția prin evoluțiile care au precedat invazia rusă la scară largă din Ucraina: „Nimeni nu credea că, în 2020, 2021, dacă Rusia ar ataca Ucraina, încercând să cucerească Kievul, acest lucru ar fi suficient.” Dan a adăugat că liderii europeni au înțeles între timp amploarea amenințării și și-au majorat cheltuielile pentru apărare, iar descurajarea militară rămâne un factor important în calculul strategic al Rusiei.

„Trump are dreptate” că Europa trebuie să contribuie mai mult la apărare

Întrebat despre neîncrederea existentă în unele state europene privind disponibilitatea SUA de a apăra Europa în cazul unui atac rusesc, Nicușor Dan a spus că problema trebuie privită și din perspectiva dezechilibrului istoric al contribuțiilor la apărarea NATO. „Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a declarat șeful statului, subliniind totodată că aliații europeni au răspuns deja unei părți dintre solicitările Washingtonului prin creșterea bugetelor militare.

Trupele americane din România, în discuție

Președintele a vorbit și despre situația militarilor americani staționați în România, în contextul temerilor legate de reducerea prezenței SUA în Europa. Potrivit lui Nicușor Dan, în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, după ce un contingent rotațional de circa 500 de militari, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras. Șeful statului a spus că Bucureștiul susține o redistribuire „proporțională” a efectivelor americane în interiorul Europei: „Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei.”

Situația efectivelor americane din România a variat în ultimul an: potrivit Reuters, aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în țară au plecat în cadrul realinierii forțelor SUA în Europa, deși în primăvara și vara lui 2026 au fost dislocate temporar câteva sute de militari suplimentari, inclusiv la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Președintele a subliniat că menținerea trupelor americane în zona Mării Negre reprezintă „un beneficiu pentru Statele Unite”, nu doar pentru statele din regiune, iar baza de la Mihail Kogălniceanu continuă să joace un rol important în planificarea militară americană, Statele Unite investind în infrastructura acesteia în pofida procesului mai larg de reevaluare a efectivelor din Europa. Nicușor Dan a declarat și în alte interviuri acordate presei americane, în ultimele zile, că România dorește mai mulți militari americani pe teritoriul său, considerând prezența SUA un element esențial de descurajare pe Flancul Estic.

Problema interceptoarelor, o chestiune de producție, nu de voință.

Președintele a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană. Potrivit lui Nicușor Dan, dificultatea nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare. „Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat șeful statului. Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit tot mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete, inclusiv prin utilizarea, pe scară mai largă, a dronelor Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai greu de interceptat.

Presiune economică suplimentară asupra Rusiei

Declarațiile lui Nicușor Dan vin și pe fondul unor semnale de dificultate economică pentru Moscova. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial, guvernul rus fiind nevoit să majoreze taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană. Occidentul încearcă, la rândul lui, să crească presiunea asupra veniturilor Rusiei: Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale, sancțiuni pe care Kremlinul le consideră un obstacol suplimentar în calea negocierilor.

Citește și: Nicușor Dan, în SUA: investitorii americani l-au întrebat când va avea România guvern

(sursa: Mediafax)